Municipiul Brașov
Articol scris de GPS1.RO Monitorizare GPS Auto care ofera servicii de monitorizare GPS, localizare auto folosind GPS Scurta descriere: Orașul Brașov este unul dintre orașele cel mai des vizitate de către turiști, pe aici poposind mii de oameni în fiecare an. Acesta reprezintă frumusețea, farmecul și emoția ce te lasă fără cuvinte.
Brașovul, numele latin Corona si in germana Kronstadt ce inseamna “Orasul Coroana” este situat in centrul tarii si este unul dintre cele mai vizitate orase din Romania.
Un amestec de stiluri arhitecturale dau autenticitate si stralucire orasului facandu-l unic prin prezenta cladirilor in stil gotic, baroc sau renascentist care anual aduna mii de turisti de pretutindeni.
E locul perfect, ideal și de neregretat, unde poți avea vacanța la care ai visat. Absolut tot ce găsești în Brașov te poartă pe culmi înalte de satisfacție a sufletului. De la castele pline de istorie la muzee de unde pleci încărcat de cultură și cunoaștere, de la pârtiile de sky din timpul iernii sau drumețiile prin munți din timpul verii la plimbări prin centrul vechi al orașului , unde găsești o groază de magazine și restaurante, toate acestea fac ca oricine vine în acest oraș să petreacă momente de vis.
Brașov este municipiul de reședință a județului cu aceeași denumire, format din localitățile Brașov și Poiana Brașov, având o populație de 253.200 de locuitori, reprezentând unul dintre cele mai mari orașe din țară. Stațiunea Poiana Brașov se află la 12 km de centrul orașului și dispune de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Brașov, în germană denumit Kronstadt iar în maghiară sub numele de Brasso, a fost atestat pentru prima dată în anul 1234 în “Catalogul Ninivensis” și își extinde existența istorică până în vremurile îndepărtate ale epocii neolitice și a bronzului, găsindu-se urmele unor așezări în zona dealurilor Melcilor și Sprenghi. Acest oraș devine încă de acum 700 de ani în urmă un punct important de legătură între Transilvania, Țara Românească și Moldova, fiind aflat între marile trecători ale Carpaților: Bran, Predeal, Oituz, și Buzău. A fost denumit Orașul Stalin între 8 septembrie 1950 și 24 decembrie 1960, după Iosif Stalin și a reprezentat capitala Regiunii Stalin. A fost declarat municipiu la data de 17 februarie 1968.
La momentul actual Brașovul reprezintă unul dintre principalele centre economice, culturale și sportive ale țării, fiind însă și un important centru turistic și un oraș al monumentelor istorice precum Biserica Neagră, bastioanele cetății, statuia lui Johannes Honterus, Casa Sfatului, liceul Andrei Saguna și multe altele.
ISTORIA ORAȘULUI
Braşovul a fost menţionat documentar, pentru prima dată în anul 1235 sub numele de Corona, ca aşezare în care fiinţa o mănăstire a ordinului religios catolic premonstratens. Începuturile istoriei oraşului sunt însă mai timpurii cu câteva decenii, fiind legate de colonizarea germană în regiune şi de donaţia Ţării Bârsei, făcută de regele Andrei al II-lea al Ungariei cavalerilor teutoni, în 1211, localitatea fiind întemeiată imediat după aceea, cel mai probabil în 1213. Ulterior invaziei tătarilor din primăvara anului 1241, Braşovul a devenit centrul politico-administrativ al Ţării Bârsei, menţionată în 1252, ca terra Saxonum de Barasu. Din cea de a doua jumătate a secolului al XIV-lea, “oraşul liber regal” Braşov cunoaşte o dezvoltare explozivă, devenind unul dintre cele mai însemnate centre urbane economice şi culturale ale voievodatului. Amplasarea sa geografică deosebit de avantajoasă îi asigură în Evul Mediu şi mai târziu, un loc privilegiat în comerţul cu Ţara Românească şi Moldova, al cărui monopol îl deţine şi, prin acestea, cu Balcanii şi cu ţările Baltice. Un rol important în dezvoltarea oraşului îl au şi meşteşugurile. Cu trei suburbii în afara zidurilor „Cetăţii” (Kronstadt, Brassó), una locuită de români – „Șcheii” (Obere Vorstadt, Belgerei, Bolgárszeg), cealaltă de maghiari – „Blumăna” (Blumenau, Bolonya) şi a treia de ţărani saşi – „Orașul Vechi” (Altstadt, Óbrassó), Brașovul devine totodată cea mai populată aşezare a Transilvaniei. Așezarea „Șcheilor” datează dinainte de colonizarea sașilor, zona Cutun, fiind vechea „vatră a satului” românilor de sub Tâmpa. În Evul Mediu, Braşovul este un important punct de sprijin în lupta antiotomană din această parte a Europei, în 1395, fiind semnat aici tratatul de alianţă antiotomană dintre regele Sigismund de Luxemburg (1387-1437) și Mircea cel Bătrân (1386-1418), domnitorul Țării Românești. După căderea Regatului Maghiar sub turci în 1526, Transilvania este proclamată în 1541, principat sub suzeranitate otomană. În paralel, trupele militare ale împăratului Ferdinand I de Habsburg, conduse de generalul Giovanni Battista Castaldo, sunt prezente în principat din 1551. În ciuda mutaţiilor survenite în plan politic, Braşovul continua să cunoască în secolul al XVI-lea o perioadă de maximă înflorire, rămânând un puternic centru meşteşugăresc şi o piaţă de desfacere europeană, cu un loc privilegiat în sistemul comercial internaţional. La 1 martie 1600, Mihai Viteazul îşi făcea intrarea triumfală în Braşov, fiind găzduit de judele primar Valentin Hirscher. Asasinarea domnitorului în anul următor, avea să fie însă urmată de o perioadă marcată de invazii, calamităţi naturale, foamete şi epidemii. Transilvania este totodată teatrul confruntărilor dintre austrieci şi turci, la care se adaugă abuzurile principilor. Michael Weiss (1569-1612), judele primar al Braşovului, apără cu arma în mână drepturile şi libertăţile saşilor transilvăneni ameninţate de politica totalitară a lui Gabriel Bathori (1608-1613). Înfrângerea suferită de turci sub zidurile Vienei, în anul 1683, a însemnat începutul contraofensivei Habsburgilor şi înaintării lor spre sud-est, Transilvania fiind încorporată Imperiului în 1686. În 1689, la un an după intrarea trupelor austriece în oraş, cel mai devastator incendiu din istoria Braşovului, distruge orașul. În 1781, împăratul Iosif II (1765-1790) semnează rescriptul de concivilitate și edictul de toleranţă religioasă, care impulsionează înflorirea comerţului românesc, antrenând mişcarea de emancipare intelectuală şi naţională, care va culmina prin evenimentele de la 1848, când Braşovul se afirmă drept cel mai puternic centru al burgheziei româneşti din Transilvania. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, sunt întocmite primele planuri de sistematizare a orașului, care implică dezvoltarea urbanistică spre suburbii, în primul rând spre „Blumăna”. În acest scop sunt demolate eşalonat fortificaţiile medievale ale „Cetății” de pe laturile de nord-est şi sud-vest. După încheierea primului război mondial, la 1 decembrie 1918, are loc Marea Unire prin care Transilvania devine parte a Regatului României, Dr. Gheorghe Baiulescu fiind cel dintâi primar român al Brașovului. După încheierea celui de-al doilea război mondial, odată cu intrarea României în sfera de influență a Uniunii Sovietice, Brașovul s-a numit între anii 1950 și 1960, „Orașul Stalin”. În perioada comunistă, a devenit unul dintre cele mai populate orașe ale Republicii Socialiste și un puternic centru industrial. Revolta din 15 noiembrie 1987 îl situează totodată între cele mai mai active focare în lupta împotriva regimului totalitar, abolit prin revoluția din 21-25 decembrie 1989, în urma căreia Brașovul primește titlul de „oraș-martir”.
Scurt istoric al Judeţului Braşov
Primele urme ale existenţei umane în zonă datează de acum 60.000 de ani. Locuitorii acestor părţi au trecut fără îndoială prin toate etapele specifice civilizaţiei antice. Mărturie a trecutului istoric este tabăra romană de la Râşnov, care se găsea la nord-estul graniţei Imperiului Roman.
Ţara Bârsei (Braşovul şi vecinătăţile sale), a jucat un rol important în Evul Mediu, deţinând trei puncte strategice care i-au asigurat dezvoltarea economică, militară şi politică: Primul este Cetatea Făgăraşului, regiunea fiind cunoscută ca Ţara Făgăraşului, care pe o perioadă lungă s-a aflat sub administraţie românească, păstrând obiceiurile vechi ale pământului, fiind de asemenea şi un loc sigur în Transilvania pentru domnitorii Ţării Româneşti. Al doilea punct este Castelul Bran,( situat la 30 km de Braşov pe drumul european E 574 spre Piteşti), în prezent fiind ansamblu muzeal ce găzduieşte trei expoziţii permanente: una în castel, a doua în Muzeul de Etnografie (în aer liber), iar a treia în clădirea vechii vămi. Al treilea punct este Braşovul, prima dată atestat documentar în anul 1235, cel mai important oraş din Transilvania în timpul Evului Mediu, o fortăreaţă economică în secolele XIV-XVI. Majoritatea satelor locuite de saşi (populaţie germanică colonizată în secolul al XII-lea în Transilvania) păstrează biserici fortificate, locuri de rugăciune şi adăpost. Cea mai mare biserică –fortăreaţă din judeţul Braşov se găseşte la Prejmer, dar la fel de interesante sunt şi cele de la Viscri şi Homorod.
Brasov un oras plin de istorie - mai multe informatii despre istoria orasului Brasov
Obiective turistice din Brasov Biserica Neagră din Brasov Biserica Neagră se află chiar în centrul vechi al orașului Brașov, în Piața Sfatului, așadar nu ai cum să o ratezi. De altfel, îți recomand cu căldură să vizitezi acest minunat obiectiv turistic, unic în România și plin de încărcătură istorică. Aceasta este biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov. Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din țară, datând din secolele XIV – XV și are o lungime de peste 89 de m, fiind considerată cea mai mare biserică din România. Denumirea de Biserica Neagră provine de la incediul din anul 1689 ce a avariat întreaga clădire, înegrind zidurile bisericii și astfel primind numele actual. Cu excepția muzeului Topkapî din Istanbul, Biserica Neagră deține cea mai mare colecție de covoare orientale din Europa, datând din secolele XV – XVI. Au loc aici recitaluri de orgă, încă din anul 1953, tradiție începută de organistul Victor Bickerich și continuată de Hans Eckart Schlandt. Sunt atrași în fiecare an organiști atât din țară cât și din străinătate, care își doresc să țină un concert în acest minunat loc. Pe perioada verii concertele de orgă se petrec de 3 ori pe săptămână, fiind astfel un prilej extraordinar pentru vizitatori să fie încântați în același timp de locație și de muzica îmbietoare.
Muzeul Județean de Istorie / Bastionul Ţesătorilor din brasov Muzeul de istorie al orașului și al județului Brașov (Kronstadt) a fost fondat în 1950 și este situat în fosta sală parohială din centrul Piaței (pătrat) Sfatului sau parțial în bastionul Țesătorilor din Brașov (Kronstadt).
Bastionul, apărat și întreținut de breasla țesătorilor de in, a fost construit în două etape între anii 1421-1436 și 1570-1573. În prima fază, au fost construite primele două niveluri ale celor trei galerii de luptă. Galeriile superioare, construite între 1570 și 1573, erau destinate armelor de calibru mic care puteau fi folosite prin găuri de glonț înguste, circulare, pe tot parcursul galeriilor. Au fost construite două turnuri de pază pentru pază, care monitoriza orașul atât din punct de vedere militar, cât și din punctul de vedere al observării posibilelor incendii. După restaurare, bastionul țesătorilor a fost transformat în muzeu.
Piața Sfatului din Brasov Piața Sfatului reprezintă o locație de mare valoare pentru Brașov și implicit pentru România. Este unul dintre cele mai importante obiective turistice din acest oraș, pe aici trecând mii de turiști anual. În Piața Sfatului se organizau odinioară, în Evul Mediu și în Epoca Modernă târgurile periodice, aici întâlnindu-se neguțători veniți din Țările Române și Ungaria. Mărfurile erau taxate lângă poarta care se afla la capătul străzii Vămii, astăzi având denumirea de strada Mureșenilor, de unde se ajungea direct în piață. Magistratul și funcționarii orașului supravegheau respectarea ordinii din piață, astfel ca fiecare comerciant să își așeze marfa în locul stabilit de Consiliul Orășănesc. Astăzi este un loc de promenadă special, plin de terase, restaurante, muzee, librării și magazine în jurul pieței și în interiorul acesteia.
Turnul Alb Brasov Dacă îți dorești să vezi tot centrul vechi de la înălțime și să ai în fața ochilor o priveliște de vis, cu siguranță trebuie să ajungi aici. Totul pare de aici magic și ireal și te face să vrei ca timpul să se oprească în loc. Turnul Alb a fost construit între anii 1460 – 1494 și impresionează și astăzi prin masivitatea și suplețea liniilor sale arhitectonice. Arhitectura sa constă într-un plan semicircular deschis, având 30 de m diferență de nivel față de zidurile orașului, o înălțime de 20 de m spre oraș și 18 m spre deal. De-a lungul zidurilor sale , turnul prezintă niște parapeți ca întăritură a stâlpilor, guri pentru smoală și balcoane susținute de console cioplite în piatră. În interiorul turnului s-a păstrat coșul de fum de deasupra unei vetre , care servea și la încălzirea paznicilor și a apărătorilor. Din cauza unui mare incendiu din anul 1689, Turnul Alb a fost ars aproape în întregime acesta fiind renovat mai apoi abia în anul 1723. A mai fost restaurat în repetate rânduri în anii 1902, 1947, 2002 2005 și 2006, la momentul actual deținând un punct muzeal.
Brasov Turnul Negru Turnul Negru este unul dintre cele patru turnuri de observație ale Cetății Brașovului și a fost construit ca fortificație independentă amplasată în afara zidurilor cetății, aceasta fiind înaltă de 11 metri. Construcția Turnului a fost începută la sfârșitul secolului al – XVI – lea, începutul secolului al – XVII – lea. Se putea intra în turn pe o poartă ce era situată la 2 metri înălțime față de bază iar legătura dintre fortificațiile orașului și turn se realizau printr-un pod mobil. Acoperișul turnului a fost inițial construit în formă de piramidă, însă în anul 1559, din cauza unui trăsnet acesta a fost distrus în totalitate, iar mai apoi zidurile i-au fost înegrite din cauza unui incediu din anul 1689, astfel luând denumirea de Turnul Negru. A fost folosit pentru ultima dată ca adăpost și punct de bază pentru paznicii cordonului sanitar din jurul orașului, în timpul epidemiei de ciumă din anul 1756. Turnul Negru a suferit nenumărate degradări de-a lungul timpului, fiind renovat abia la sfârșitul deceniului trecut. Acesta a fost deschis publicului din anul 2001 printr-o expoziție despre armamentul din secolul al – XVII -lea. Ca și Turnul Alb, reprezintă unul din cele mai importante și fermecătoare obiective turistice din această zonă care nu trebuie ratat.
Poiana Brașov Poiana Brașov este cea mai frumoasă și importantă zonă din împrejurimi, atrăgând mii de turiști în fiecare an. Este renumită atât pentru sporturile de iarnă, deținând 12 pârtii de sky, cu grade diferite de dificultate cât și pentru terenurile de sport, cluburile, restaurantele și lacul de aici. Poiana Brașov a fost înființată în anul 1895 și deservea încă de pe atunci ca locație turistică pentru Brașov. Prima cabană a fost construită în anul 1904, iar stațiunea a fost recunoscută ca fiind una de iarnă doi ani mai târziu, în anul 1909 desfășurându-se deja primele competiții de iarnă aici. Poiana Brașov este poziționată la poalele muntelui Postăvaru, ce are o altitudine de 1030 de metri și având cel mai înalt vârf de 1799 de metri. În ultimii ani, Poiana Brașov a devenit cel mai important obiectiv turistic din apropierea orașului Brașov. Stațiunea montană este renumită la nivel internațional ca și o atracție turistică deoarece aici se găsește cel mai mare domeniu cu pârtii de ski din România.
Poiana a fost din vechi timpuri destinația drumețiilor și a practicării sporturilor de iarnă. Prima mențiune documentară a acestui loc datează din 1427, în contextul activităților de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895, iar în 1906 în Poiană a avut loc primul concurs de schi.
Până în preajma lui 1950, stațiunea s-a menținut în limitele dotărilor naturale. Doar câteva vilișoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo. În 1951, la Poiana Brașov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă. Cu această ocazie, se dă în folosință un modern hotel al sporturilor și primul teleferic – Poiana-Postăvarul – pe o lungime de 2.150m. Urmează apoi alte și alte amenajări și dotări, care au adus Poiana la înfățișarea pe care o cunoaștem astăzi.
Stațiunea se află la poalele Postăvarului la o altitudine de 1030 m, iar cel mai înalt vârf de munte la altitudinea de 1799 m (vf. Cristianul Mare), ceea ce înseamnă o diferență de altitudine de aproape 800 m.Temperatura medie este vara de 20 grade Celsius și iarna de -3 grade Celsius. Zăpada există începând cu jumătatea lunii decembrie și până la sfârșitul lui martie.Grosimea stratului de zăpadă este în medie de 50-60 cm. Primii fulgi de zăpadă cad cam spre sfârșitul lui septembrie, iar ultimii cam spre sfârșitul lui aprilie.
Poiana Brașov dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate (Bradul – 458 m, Kanzel – 350 m, Sulinar – 2441 m, Ruia – 540 m, Subteleferic 1 – 495m, Subteleferic 2- 2220 m, Lupului – 2860 m, Drumul Roșu – 3821 m, Stadion – 300 m), terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri și restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiană se află o stație de ambulanță și una de poliție precum și un oficiu poștal.
Zona muntoasă (pădurile, pășunile și pajiștile) ce împrejmuiește stațiunea, protejază o gamă diversă de plante din flora spontană (arbori, arbusti, ierburi și flori) și asigură condiții de hrană și adăpost mai multor specii din fauna sălbatică a României. Dacă nu ai ajuns niciodată aici, îți sugerez să o faci cât mai curând și nu vei regreta nici o clipă. Această minunată zona e locul ideal pentru o vacanță de câteva zile unde să petreci alături de cei dragi clipe magice.
Legendele de pe muntele Tâmpa: Lacul din măruntaiele muntelui Se spune că sub Tâmpa s-ar afla o peșteră de mari dimensiuni care găzduiește un lac uriaș. Unii spun că este un lac sărat, rămășiță a unei mări preistorice, alții spun că este un lac de apă dulce, ca dovadă fiind izvoarele de apă dulce de la baza Tâmpei, parțial secate în prezent. În cazul în care s-ar construi tunele pe sub Tâmpa, așa cum fusese o discuție a autorităților în anii 1940, acest lac ar putea inunda centrul orașului.
Banca săpată în stâncă Credem că toți brașovenii și turiștii care au avut ocazia să facă o plimbare pe aleea de sub Tâmpa, au trecut cel puțin o dată pe lângă banca săpată în stâncă. Despre această bancă rustică se spune că a fost cioplită în memoria unui cuplu de îndrăgostiți care au murit îmbrățișați, striviți de o piatră care s-a rupt din vârful Tâmpei. Piatra s-a prăvălit peste ei, omorându-i pe loc, la începutul anilor 1800.
Balaurul de pe Tâmpa Se spune că un balaur care locuia într-o grotă de pe Tâmpa, odinioară teroriza locuitorii Brașovului. După ce balaurul a ucis copiii conducătorilor orașului, aceștia au căutat să se răzbune. Balaurul a fost vânat, ani la rând, însă fără niciun rezultat.
La un moment dat, un măcelar a avut o idee salvatoare: a umplut cu piatră de var mai multe bucăți de piele și carne de vițel, pe care le-a pus într-o căruță, în fața grotei. Când ce balaurul a ieșit, a mâncat carnea din câteva înghițituri. Însă, după ce a băut apă, burta i s-a umflat așa de tare că a plesnit. În felul acesta, brașovenii au scăpat de teroarea balaurului din grotă.
Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi: există cele 25 de serpentine, tăiate în 1837 de către Ocolul silvic al Brașovului, treptele lui Gabony, drumul Cavalerilor, vechi din vremea cetății Brașovia sau drumul pentru mașină de „la iepure”.
Cei neobișnuiți cu drumețiile lungi pot lua telecabina, care face legătura între Cabana-restaurant Casa Pădurarului de la poale și Restaurantul Panoramic, aflat pe coama muntelui, în mai puțin de trei minute. Priveliștea din vârful Tâmpei, de pe terasa de piatră construită în 1873 ori de pe cea a fostului restaurant Béthlen, oferă o splendidă panoramă asupra orașului, iar în zilele senine se poate observa întreaga țară a Bârsei.
Cetatea Medievală Rupea – cetatea care a renăscut din cenușă Cetatea Medievală Rupea se află în topul celor mai vechi fortificații din România devenind un obiectiv turistic vizitat lunar de mii de turiști pe lună.
Cetatea Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de așezări omenești datând din paleotic si neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324 când sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert, al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetății.
Documente din secolul al XV-lea menționează cetatea ca fiind un important centru comercial și meșteșugăresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificație dar și refugiu pentru populația ce locuia dealurile și valea din împrejurimi, așezarea ei fiind strategică: la îmbinarea drumurilor ce făceau legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească prin pasurile sud-estice.
Cetatea Rupea, ridicatǎ pe Dealul Cohalmului, dominând de sus orașul, a fost construitǎ și extinsǎ în secolele al XIV-lea– al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. În prezent este în stadiu de ruinǎ.
Cetatea Rupea este situată la 50 km de Brașov, construită pe un masiv de bazalt, în zona rezervației geologice Dealul Cohalm – „Bazaltele de la Rupea”. Este o cetate țărănească cu patru zone întărite cu turnuri poligonale. Cetatea este modificată în timp, prin adăugarea a două curți interioare și trei turnuri de apărare. Fortăreața este construită pe trei incinte:
cetatea de sus care este cea mai veche construcție. Cetatea de sus a fost ridicată pe ruinele davei dacice (se presupune că ar fi ruinele cetății dacice Ramidava). cetatea de mijloc, construcție din secolul al XV-lea, lărgită la începutul secolului al XVII-lea. Aici au fost ridicate Capela și Turnul Cercetașilor cetatea de jos, construită în secolul al XVIII-lea.
Cetatea Medievală Rupea a suferit atât de mult încât aproape că ajunsese o ruină în perioada comunistă. De fapt, se spune că zidurile erau aproape distruse.
Timp de câteva decenii, Dealul Cohalmului a găzduit rămăşiţe ale istoriei lăsate în paragină pentru că cetatea era un monument istoric, dar dedesubt ascundea rocă vulcanică ce ar fi fost utilă în renovarea întregului oraş Rupea.
O colecţie cu rost proto-muzeal a existat în cetate mult timp. În 1792, se aflau printre alte piese, 53 de arme de foc, ghiulele şi tipare de turnat gloanţe. Tot pe atunci, erau menţionate părţi de armuri, coifuri şi cămăşi de zale. Se mai ştie că la 1812, un tun al cetăţii, turnat la 1613, a fost topit, o altă parte a fost împrăştiat în timpul Revoluţiei de la 1848-1849, iar la finele secolului al XIX-lea se mai aflau acolo alte piese de armament aparţinătoare vechiului arsenal de care avuseseră parte toate marile cetăţi ale Transilvaniei.
Începând cu 2002, au început demersurile pentru renovări, care au durat circa 3 ani. S-a început cu zidurile exterioare şi turnurile. A apărut chiar şi un drum asfaltat, însoţit de o parcare cu capacitatea de 100 de locuri.
Abia în 2013 s-au încheiat lucrările de restaurare efectuate din fonduri europene. De atunci, potenţialul cetăţii s-a ridicat la o capacitae maximă de 5.000 de turişti pe lună. Cetatea include şi un drum modern şi un centru de informare turistică. Ca să ajungi la cetatea medievală Rupea trebuie să mergi pe drumul Braşov – Sighişoara.
Speram ca cele scrise aici au fost suficiente pentru a te convinge sa mergi cat de curand la Brasov!