Articol scris de GPS1.RO Monitorizare GPS Auto o companie care ofera servicii de monitorizare GPS, localizare auto folosind GPS . București este capitala României ,cel mai mare oraș din Romania, centru industrial și comercial al țării. Bucuresti are o populatie de aproximativ 2 milioane de locuitori, București este al șaselea oraș ca numar de locuitori din Uniunea Europeană. București adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăși 5 milioane. La acestea se adaugă faptul că localitățile din preajma orașului, care vor face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează populație de aproximativ 510.000 de locuitori.
Primele informatii documentate despre Bucuresti apar în 1459. În 1859 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și economice. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă pentru acele vremuri i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are un nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase sectoare.
Atacurile turcilor si tatarilor, care s-au petrecut inainte de secolul al 17-lea, au oprit dezvoltarea orasului. Orasul a devenit capitala Valahiei in anul 1698 si s-a dezvoltat in perioada de pace din secolul al 18-lea. La anul 1800, populatia orasului se ridica la aproximativ 50.000 de locuitori. De la 122,000 de locuitori in 1859 s-a ajuns la 639,000 in 1930 si 1,452,000 in 1966. In anul 1862, Bucuresti devine capitala Romaniei. Continua sa se dezvolte ajutat de apropierea lui de rafinariile de petrol si este unul din primele orase luminate cu gaz.
In perioada comunista au fost extinse marile bulevarde incepute in secolul al 19-lea, au fost proiectate parcuri si s-au inaltat constructii masive (multe dintre ele cu pronuntat stil sovietic - ca de exemplu sediile partidului comunist si cladirile gigantice care gazduiau ministerele). Prima institutie de invatamant superior a fost deschisa in 1694 (Academia Sfantul Sava). Astazi exista in capitala peste 21 de institutii de invatamant superior cu peste 100.000 de studenti, Patriarhia bisericii ortodoxe, Academia Romana, doua biblioteci nationale, 40 de muzee, 230 de biserici (unele dintre ele, in stil ortodox, datand din secolul al XIX-lea), Opera, Opereta, alte 20 de teatre. Palatul Parlamentului, care a fost construit din ordinul lui Nicolaie Ceausescu intre 1984 si 1989, este a doua cladire din lume ca marime, cu cei 265.000 mp ai ei, dupa Pentagon (care are o suprafata de 604.000 mp). Din multimea de galerii de arta si muzee sunt de remarcat Muzeul Satului (al doilea ca importanta in Europa dupa cel din Stockholm), care a adunat laolalta arhitectura traditionala rurala din toata tara, Muzeul Taranului Roman, Muzeul National de Istorie sau bisericile din secolele 16 - 17.
Bucureștiul se află în sud-estul țării, între Ploiești la nord și Giurgiu la sud. Orașul se află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.
Câmpia Bucureștiului are altitudini cuprinse între 100-116 m, în partea nord-vestică, și 45-65 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței. Orașul propriu-zis se desfășoară între 59 m și 91 m altitudine. Peste 50% din suprafața sa se încadrează în intervalul hipsometric de 81-101 m, iar pantele nu depășesc valoarea de 20 de grade.
Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri și văi (cu terase și lunci) care se succed de la nord către sud:
Bucureștiul se află situat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsă în Argeș, afluent al Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul orașului, precum Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Și în centrul orașului există un lac, în Parcul Cișmigiu. Acest lac, fostă baltă în vechiul oraș medieval, este înconjurat de Grădina Cișmigiu, inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lângă Cișmigiu în București mai există și alte parcuri mari: Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului) și Grădina Botanică (cea mai mare din România și care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut și ca Parcul Titan sau Parcul IOR), precum și multe parcuri mai mici și spații verzi amenajate de primăriile de sector.
Clima în Bucuresti este specifică României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice patru anotimpuri, iarnă, primăvară, vară și toamnă. Iernile în București sunt destul de blânde cu puține zăpezi și temperaturi relativ ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pâna la 45 de grade la umbră) și cu puține precipitații. Aceasta face ca diferențele de temperatură iarnă - vară să fie de pâna la 60 de grade.
Unii spun că numele de București vine de la un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, București a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârșit de secol XIV.
Localitatea Bucuresti este atestată documentar la 20 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești, prin care se întărește o moșie unor boieri. Cetatea Dâmboviței, cum mai apare în primii ani orașul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de la Târgșor la Giurgiu, în ultima așezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureștiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reședință domnească. În anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaș de cult din oraș păstrat în forma sa inițială. În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureștiul devine capitala Țării Românești, din ordin turcesc, pentru a avea o capitala in zona de campie si aproape de Dunare, mai usor de controlat in comparatie cu Targoviste .
În București există în prezent două aeroporturi civile: Aeroportul Internațional Henri Coandă (inițial Otopeni) și Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu (inițial Băneasa). Henri Coandă este cel mai mare aeroport al României servind peste 6 milioane de pasageri în 2023 și fiind centrul principal pentru operatorul național TAROM. De acolo pleacă și sosesc zilnic zboruri din alte orașe din România precum și numeroase alte aeroporturi din Europa, America de Nord, Asia și Africa. Aurel Vlaicu este folosit de către companii aeriene low-cost și pentru a servi curse charter.
In 2022 jurnalista Faith Strickland a trecut prin capitala României și a strâns niște recomandări pentru conaționalii ei care vor să facă un city break aici. Bucureștiul vazut de ziarista de la The Times are o descriere bună, ceea ce poate fi chiar motiv de mândrie națională. Mai ales în condițiile în care suntem obișnuiți mai degrabă să fim dați exemplu la categoriile moștenirea comunistă, blocurile gri, traficul infernal etc.
The Times amintește despre aceste lucruri precizând însă că aceste lucruri țin de „trecut”, iar acum Bucureștiul poate intra în competiție cu Praga sau Budapesta.
Din păcate pentru noi, aprecierea jurnalistei britanice e prea optimistă: traficul e mai rău decât în urmă cu zece ani, iar moștenirea comunistă e aici să rămână pe vecie, din păcate, uneori fiind chiar perpetuată de autorități care, la rândul lor, provin din „moștenirea comunistă”.
Cât despre competiția pe care Bucureștiul ar putea să o facă unor orașe precum Praga sau Budapesta, aceasta e chiar exagerată. Orașul nostru nu are nici pe departe atât de multe de oferit, poate doar niște prețuri mici, care nici măcar nu mai sunt atât de mici în comparație cu, să zicem, capitala Ungariei.
Dar, lăsând aceste mici detalii de-o parte, iată ce completări ar putea fi aduse articolului despre București din The Times, pentru ca un turist străin chiar să simtă orașul ăsta și să rămână cu o imagine atât plăcută, cât și ancorată în realitate.
Autoarea din The Times recomandă un tur ghidat în urma căruia să descoperi Bucureștiul comunist, dar poate la fel de interesant ar fi un tur ghidat prin care să descoperi Bucureștiul alternativ sau felul în care street art-ul a început să modeleze orașul oferindu-i o cu totul altă personalitate (un astfel de tur costă 35-28 euro).
Trecutul comunist al orașului îl poți afla și de pe Wikipedia și îl poți vedea la tot pasul. De menționat că încă așteptăm un Muzeu al Comunismului în București - în Brașov există unul care oferă o experiență inedită și care atrage destul de mulți turiști străini.
Delta Văcărești este, într-adevăr, o sugestie bună, dar nu neapărat ca „safari” prin sălbăticia de aici, dar mai ales ca exemplu pentru cât de greu este să te lupți cu corupția din București și cu mafia imobiliară, care ani de zile a incendiat vegetația din acest spațiu și a încercat să transforme terenul de aici într-unul pe care se poate construi.
Delta Văcărești e pe drumul cel bun în a deveni un loc cu adevărat deosebit, dar mai e mult până când autoritățile să pună în valoare această minune a naturii din jungla de beton, care e orașul ăsta.
Piața Obor este și ea o atracție pentru turiștii din Vest și un loc în care poți încerca unii dintre cei mai buni mici din oraș, cot la cot cu localnicii. Dar mai există și alte alternative, la fel de pitorești sau „speciale” pentru a încerca micii locali (de exemplu această listă de recomandări).
Dintre muzeele recomandate: Muzeul Național de Artă, Antipa și Muzeul Satului, cel din urmă ar putea fi cu adevărat interesant pentru un turist din Occident. Din păcate, Muzeul Antipa are destul de puține în comun cu muzeele de istorie naturală din vest, care oferă o experiență mult mai complexă.
Muzeul de Artă Națională este descris ca nefiind aglomerat și asta se întâmplă, ca să fim sinceri, mai degrabă pentru că nu are colecții atât de interesante, care să fi aparținut unor artiști atât de renumiți.
Un muzeu interesant pentru orice turist picat în București ar fi MARe (Muzeul de Artă Recentă), care este, după Muzeul Simu, primul muzeu privat de artă care se deschide în România în ultima sută de ani, într-o clădire care îi este dedicată exclusiv, nu într-o construcție oarecare, convertită la sarcina de muzeu.
De asemenea, „Casa Ceaușescu” ar fi și ea, cu siguranță, una de mare interes pentru cei care n-au avut parte în țara lor de dictatori comuniști care au trăit ca niște regi în adevăratul sens al cuvântului.
„Casa Ceaușescu” a fost pentru un sfert de secol (1965 - 1989) reşedinţa privată a soților Nicolae și Elena Ceaușescu, și a copiilor acestora, Nicu, Zoia şi Valentin.
Acum e transformată într-un muzeu care-și propune ca vizitatorii să vadă cum a trăit și omul Ceaușescu, în intimitatea sa, dincolo de șeful de stat atât de cunoscut în România și în afara țării. Ce pasiuni avea, ce-i plăcea să facă în casă, ce colecție de artă a strâns în locuință.
Cartierele cool din București menționate în articolul din The Times sunt Tineretului și Floreasca. Însă, mult mai interesante pentru orice turist ar fi Cotroceni, Kiseleff / Aviatorilor, Cartierul Armenesc, Cartierul Evreiesc, pentru clădirile vechi și deosebite care s-au conservat de-a lungul vremii în aceste părți ale orașului.
Dar și cartierele dormitor precum Drumul Taberei, Militari sau Titan au un farmec deosebit pentru cei care n-au crescut prin această parte a lumii, pentru densitatea mare de blocuri, un lucru pe care nu-l vezi chiar în orice oraș din vest, dar și pentru faptul că, deși periferie, sunt zone sigure pentru turiști.
De asemenea, Calea Victoriei este menționată drept o zonă efervescentă plină de pizzerii și baruri, iar terasa Green Hours este indicată pentru berea Ursus și muzica live.
În cadrul rubricii „Weekend trending” am avut și noi o listă cu 13 localuri cool unde ai putea să te oprești dacă ieși la plimbare pe pietonala Calea Victoriei, dintre care amintim OTOTO (Mendeleev 5), Hushimo (Mendeleev 2), Coclinta Brasserie (Victoriei 153), The Saint 139 (Calea Victoriei 139) etc.
Faith Strickland continuă cu alte șase recomandări de going out în București, ce ar trebui să se regăsească pe lista oricărui turist: Kaiamo, Bucataria.localfood, Caru’ cu Bere, Zăganu - Romanian Craft Beer Bar&Bistro, Biutiful Downtown sau Casa Capșa.
Vara aceasta am pus și noi cap la cap o listă cu 15 restaurante unde ai putea să scoți la masă, cu succes, niște turiști străini veniți în Capitală. Acolo se regăsesc doar trei dintre recomandările din The Times.
În realizarea listei noastre, am ales și locuri cu mâncare românească tradițională, dar și locuri care o reinventează sau care pur și simplu sunt surprinzătoare prin oferta pe care o au în meniu.
Ca o alternativă interesantă pentru orice turist la cofetăria Casa Capșa, aș recomanda Zexe Braserie, locul unde Ana Consulea, unul dintre cei mai apreciați cofetari din România, face minuni.
Aș mai menționa și că pentru viața de noapte, orice turist care-și dorește să testeze și această latură a Bucureștiului ar trebui să treacă pe la Control, Expirat / Platforma Wolff, Apollo111, Guest House sau Grădina Monteoru. Altfel, terase mai mari și centrale, pentru o seară liniștită, dar într-o atmosferă plăcută în care poți lega conversații și dezbateri prietenoase cu localnicii ar fi Sera Eden, Mercato Kultur sau Kraft Market.
Articolul din The Times oferă și câteva recomandări de cazare, corecte și utile: Rembrandt, Villa Nobel sau Hotele Epoque. Dar, în cazul în care vrei ceva cu adevărat deosebit și ești dispus să plătești un pic mai mult, atunci recent deschisul The Marmorosch Bucharest, este neapărat locul în care trebuie să te cazezi (680 lei/noapte).
Acesta și-a deschis porțile în luna august și reprezintă un proiect deosebit de recuperare și revalorificare a patrimoniului local, pentru că se află în fostul Palat al Băncii Marmorosch-Blank, construit între anii 1915-1923, după planurile arhitectului Petre Antonescu.
Clădirea a fost renovată cu ajutorul meșterilor locali, care au readus la viață designul interbelic din La Belle Époque. Investiția a fost de 42 de milioane de euro, iar acum hotelul arată ca o bijuterie.
Hotelul dispune și de un restaurant și de un bar ambele deschise publicului, nu doar celor care se cazează aici. Restaurantul se numește The Blank și are prețuri pe măsură.
O recomandare low cost de cazare, dar foarte ok, este hostelul T5, aflat în cartierul din jurul Dealului Mitropoliei, o zonă care merită explorată, mai ales că e și în apropierea Centrului Vechi, dar și a parcului Carol I. T5 este și un hub pentru comunitatea internațională din oraș și organizează constant evenimente de socializare pentru expați și pentru turiștii care vor să intre în contact cu localnicii.
De asemenea, o altă opțiune deosebită de cazare într-o zonă superbă a Bucureștiului (Cotroceni) este Pergola Boutique Hotel, aflat la mai puțin de 1 km de Opera Națională Română și la 16 minute pe jos de Grădina Botanică din București. Are și un restaurant, un bar și grădină.
Articolul din The Times se termină cu o recomandare în cazul în care nu ai timp decât pentru a face un singur lucru în București, iar în acest caz o vizită a Arcului de Triumf este indicată, mai ales pentru priveliștea frumoasă de care ai parte după ce ajungi pe terasa monumentului.
Pentru panorame asupra orașului la fel, dacă nu chiar mai interesante, orice turist ajuns în București poate alege unul dintre restaurantele aflate la înălțime: de la Aria TNB - terasă aflată pe Teatrul Național, la NOR - restaurantul din București aflat la cea mai mare înălțime, la etajul 36 (136 de metri altitudine).
Exista parcuri mari si lacuri, care dau orasului Bucuresti nota de "oras gradina" , alte puncte de atractie asemanatoare sant: padurea si lacul Snagov (incluzand si manastirea renovata asezata pe o insula in mijlocul lacului), Mogosoaia - cu palatul lui Constantin Brancoveanu, padurea Pustnicu, manastirile Cernica si Pasarea, padurea Baneasa (cu cea mai mare gradina zoologica din Romania), lacul si manastirea Caldarusani (fondata in timpul domniei lui Matei Basarab) .
Alte informatii (pe scurt ) din trecutul si prezentul capitalei Bucuresti.
Bucureştiul este a 6-a capitală ca mărime din UE
Cea mai veche gară în Bucureşti este Filaret
Primul drum din Bucureşti a fost Drumul de Lemn, astăzi Calea Victoriei. Calea Victoriei era pavată cu trunchiuri de copaci
Primele omnibuze trase de cai au fost inaugurate în Bucureşti în 1840, fiind printre primele oraşe din Europa care aveau astfel de mijloace de transport
Cimitirul Bellu era locul preferat al hoţilor de căciuli de blană. Stăteau cocoţaţi pe zid şi le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoară şi un cârlig de pescuit. Apoi le vindeau în parcul Tineretului
Intrarea hotelului Novotel este faţada fostului Teatru Naţional. În timpul celui de-al doilea război mondial, mai exact în 26 august 1944, s-a urmărit de către aviația germană distrugerea Palatului Telefoanelor, bomba însă a ratat ţinta şi a căzut pe Teatrul Naţional
Denumirea veche a parcului Cişmigiu era balta lui Dura Neguţătorul, dar în 1779, Alexandru Ipsilanti pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apă a oraşului porunceşte să se construiască o cişmea spre ieşirea Ştirbei Vodă de astăzi
Numele străzii Lipscani provine de la oraşul Leipzig din Germania, lucru ce aminteşte de viaţa comercială extrem de dinamică a Valahiei
Oraşul Bucureşti este desemnat capitală a Ţării Româneşti în 1659 de către domnitorul Gheorghe Ghica
Peste 20 de biserici şi aşezăminte monahale au fost distruse, parţial sau total, în perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crangaşi (1564), Biserica Albă-Postăvari (1568), Mânăstirea Mihai Vodă (1591) şi altele
Bucureştiul este înfrăţit cu 9 oraşe din întreaga lume. Cele mai importante sunt Beijing, Atlanta, Budapesta sau Hanovra
Palatul Telefoanelor din Bucureşti a fost construit între 1929-1934 în stilul zgârie-norilor americani şi a fost până în anii ‘70 cea mai înaltă clădire din Bucureşti
Unul dintre cele mai cunoscute preparate culinare româneşti – mititeii – au fost inventați la sfârşitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului supranumit „La o idee" , care se afla pe strada Covaci. Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletarul şi umoristul N. T. Orăşanu, care a compus lista de bucate într-un mod original, pâinea numind-o „o abodanță" , gheața – „cremă de Siberia", scobitoarea – „o baionetă", țuica – „o idee". Cârnații mici au fost numiți „mititei", atunci când, fiindcă se terminaseră mațele pentru cârnați, Ionescu a folosit doar carnea amestecată cu bicarbonat de sodiu, făcând cârnați mai mici şi fără înveliș. Aceştia au fost un mare succes.
Balta Albă - Aici se afla o groapă de var unde, în vremea lui Caragea, se topeau cadavrele ciumaților. Când ploua, locul devenea o baltă albă
Băneasa - Nevasta banului. În cazul de față, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica
Berceni - Francisc Rákóczi al II-lea pleacă la turci (nici el, nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta îi facea prieteni) . La fel procedează și o parte din apropiații lui Rákóczi. Mai exact o ceată de husari conduși de groful Miklós Bercsényi. Nu știu dacă au stat doar ca să-și tragă sufletul ori s-au oprit de tot, cert este că, undeva la sud de București, husarii Berceni au luat o pauză
Colentina - Probabil e doar o legendă (asemănătoare cu legenda numelui Bucureștilor) . Astfel, Colentina vine de la „colea-n-tina" cu referire la locul băltit unde Matei Basarab i-ar fi bătut pe turci într-o batalie. O vreme s-a numit și „Olintina"
Cotroceni - Numele îi vine de la „a cotroci", cei care „cotrocesc". Un vechi regionalism care inseamna „a cotrobăi", „a scotoci", „a scormoni"
Crângași - Etimologia este evidentă. Cândva, aici era o prelungire din Codrul Vlăsiei adica un crâng.
Dămăroaia - această moșie parcelată a aparținut boieroaicei Maria Damaris
Dealul Spirii - După numele doctorului Spiridon Kristofi (i se mai zicea și „Spirea"), care a ridicat în 1765 pe dealul lupeștilor o biserică (Spirea Veche)
Dristor - vine de la breasla piuarilor care și-au avut satul în această parte a Bucureștilor. Așezarea meșterilor piuari care se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau «darste» și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezențe cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor.
Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu, intrând în București pe la vest, în anul 1821, își așează aici tabăra cu pandurii lui .
Ferentari - paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinată origine a numelui: vine din latina „Ferentarius" adica soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane. După unele opinii, aici s-ar fi aflat câmpul de exerciții al ferentarilor
Floreasca după numele boierilor care au stăpânit locurile respective: Floreștii
Ghencea - vine din limba turcă. Pe vremea fanarioților, Ghenci-aga era șeful arnăuților din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică. Biserica era a Ghencei
Giulești - O proprietate boierească: a Juleștilor
Lipscani vine din limbs slavă "Lipsk, Lipsko" tradus „locul cu tei" . Acest „loc cu tei" este Leipzig (Lipsca) . Negustorii veniți în București cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani
Militari - În secolul 19 aici era un teren de instrucție militară, probabil și o garnizoană. O vreme a funcționat aici „Pirotehnia Armatei"
Pantelimon – își ia numele după Mănăstirea Sf. Pantelimon. În greacă „pan" înseamnă „tot" și „éléïmon" înseamnă „mila". Panteleimon-cel milostiv, întreg-milostivul
Rahova - Numele e relativ nou și vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate în secolul 19 spre aducere aminte a Războiului de Independență: Calea Griviței, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei și Calea Dorobanților
Sălăjan - Un nume mai nou, nu vine de la Sălaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut și sub numele de Leontin Sălăjan
Titan – își ia numele de la fabrica de ciment „Titan" construită la începutul secolului 20
Vitan - de la D. Papazoglu aflăm ce-i ăla un „vitan" : „În ocolul orașului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orășenilor își aveau păsciunea".
Daca va placut articolul dati va rog Share.