Orasul constanta si Judetul Constanta Romania

Constanta, Dobrogea si litoralul Romanesc

Turism-ul si economia in Constanta, Dobrogea si pe litoralul Romanesc

Articol scris de GPS1.RO Monitorizare GPS Auto firma care ofera servicii de monitorizare GPS, localizare auto folosind GPS . Centrul zonei Dobrogea este orasul Constanta, resedinta judetului cu acelasi nume. Orasul "preastralucita metropola si capitala a Portului Stang", dupa cum scria poetul latin Ovidiu, isi cunoaste obarsia in locul in care grecii au intemeiat colonia Tomis. Portul Tomis a fost fondat in secolul VI inainte de Hristos, iar cea mai veche atestare a orasului Tomis este din secolul al III-lea inainte de Hristos. Incepand cu secolul al VI-lea al erei noastre, orasul a luat numele de Constantia (Constanta), dupa numele imparatului Constantin cel Mare.

Scriitorul Ovidiu Dunareanu spunea despre Constanta ca: " Daca ar fi sa se deseneze o capitala a istoriei si a poesiei, Constanta ar avea toate sansele sa obtina investitura. In acest oras, zidit sub pleoapa diafana si protectoare a Pontului Euxin, antichitatea este despartita de prezent de o singura palma de pamant. O singura palma de pamant, indeparteaza cu piosenie, pe verticala, este un drum inapoi prin zbuciumul a peste 2500 de ani, este simbolica si fragila granita dintre doua tari ale timpului. Milesienii i-au pus piatra de temelie pe la mijlocul secolului al VI-lea i.e.n., l-au numit Tomis si i-au tras contur ferm sub zodia vulturului si a delfinului. Istoricul Memnon din Heracleea Pontica (Asia Mica) ii consemneaza pentru prima data numele in anul 260 i.e.n. Pamant aureolat de legenda argonautilor, inobilat de cultura helensistica, de stapanirea lui Burebista, de cultura latina si vietuirea romana, de mormantul inca nestiut al lui Publius Ovidius Naso, de criptele martirilor crestini, de mormantul spiritual al lui Eminescu. Existanta framantata a acestui oras releva insa un fapt incontestabil: dintotdeauna el a fost o vatra veritabila si rafinata de civilizatie."

Lasat pana acum la voia intamplarii, turismul este sectorul codas in economie, cu o pondere de sub 1,5 % in PIB si cu incasari in valuta de sub 800 de milioane de euro, in conditiile in care si Bulgaria incaseaza peste doua miliarde. Totusi, turismul va aduce Romaniei venituri in valuta de peste sase ori mai mari in 2010, iar ponderea sectorului in PIB va ajunge in jur de 5-6 %. Daca PIB va fi de 100 de miliarde de euro, aceasta ar insemna venturi de 5-6 miliarde de euro pentru turism . Studiile realizate de organizatii avizate din domeniul turismului indica, de asemenea, un ritm de crestere alert al sectorului. Potrivit unui studiu de piata realizat de Consiliul Mondial de Turism(World Travel & Tourism Council - WTTC), veniturile din turism ale Romaniei vor creste cu un ritm anual de 9.3 % peste cel al Poloniei, Greciei, Bulgariei sau Ungariei Desi aparitia turismului se pierde in negura timpurilor si, in consecintĒŽ din cauza lipsei unor informatii istorice nu se poate stabili o data cat de cat certa a detasarii sale ca activitate distincta, se pare totusi ca unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai indepartate timpuri. Poate nu ar fi exagerat daca s-ar afirma ca, desi nu au constituit un scop in sine, satisfactiile turistice ale unor calatorii au o varstĒŽ aproximativ egala cu cea a primelor asezari omenesti stabile.

Notiunea de turism exprima actiunea de a vizita diferite locuri si obiective atractive, pentru placerea proprie, aceasta calatorie implicand atat deplasarea, cat si sederea temporara in localitatile alese ca destinatie pentru petrecerea timpului liber.

Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre. Acest "pamant al fagaduintei" se intinde in judetul Constanta pe o lungime de 100 km., intre Capul Midia (taberele Navodari) si campingul 2 Mai .

Litoralul romanesc reprezinta cea mai importanta zona turistica, concentrand aproape jumatate din capacitatea hoteliera a Romaniei si aproximativ doua treimi din totalitatea posibilitatilor de cazare oferite turismului international. Un aspect aparte al economiei judetului Constanta il constituie valorificarea turistica si balneara a litoralului romanesc.

In lucrarea de fata se face o analiza a potentialului turistic al judetului Constanta, prin prezentarea ofertei turistice a judetului (resursele naturale cat si principalele obiective antropice), baza materiala a turismului, si o analiza a circulatiei turistice din ultimii ani. Astfel, in primul capitol se prezinta elemente de prezentare generala cum sunt asezarea judetului Constanta, cai de acces, un scurt istoric al judetului, si potentialul economico-social. In cel de-al doilea capitol se face o analiza a potentialului turistic al judetului, prin prezentarea cadrului natural al judetului, analizandu-se fiecare element geografic in parte. De asemenea tot aici se prezinta principalele resurse antropice ale judetului si principalele trasee turistice de aici. Cel de-al treilea capitol analizeaza baza tehnico-materiala a judetului Constanta, prin analiza unitatilor de cazare, de alimentatie si bazelor de tratament-agrement existente pe litoralul romanesc. Cel de-al patrulea capitol analizeaza evolutia circulatiei turistice pe litoralul romanesc, si implicit al judetului, in ultimii ani.Ultimul capitol prezinta propuneri de valorificare, modernizare si promovare a potentialului existent in judetul Constanta.

ASEZARE Constanta Cel mai vechi pamant al tarii si de asemenea cel mai complex, judetul Constanta, creat in urma impartirii adminstrative din 1969, se intinde intre Dunare si Marea Neagra. Este situat in jumatatea de miazazi a Dobrogei si in partea cea mai sud-estica a teritoriului Romaniei, invecinandu-se la nord, intre Dunare si Marea Neagra, cu judetul Tulcea (de-a lungul unei limite situata ceva mai la nord de comunele Mihai Viteazul, Garliciul si de lacul Smeica), la est tarmul este scaldat de apele Marii Negre, la sud inainteaza pana la granita de stat cu Bulgaria, care este formata dintr-o linie conventionala ce se desfasoara intre sud de localitatea Ostrov (de pe Dunare) si sud de Vama Veche (la tarmul marii), la vest cu judetul Ialomita, caruia ii revine intreaga Balta a Ialomitei, iar la nord-vest, pe un mic sector, cu judetul BrĒŽila. Dobrogea, formata din cele doua judete, Constanta si Tulcea, constituie fereastra spre mare a pamantului romanesc. Judetul Constanta are o suprafata totala de 7.055 km patrati (circa 3% din suprafata totala a tarii) si se situeaza pe locul 8 in Romania din punct de vedere al suprafetei. Din punct de vedere teritorial-administrativ este impartita in 3 municipii, 8 orase, 54 comune si 195 sate.

Marea Neagra a deschis poporului roman largi orizonturi catre alte civilizatii. Drumurile maritime ce au pornit de pe coastele vestice ale Marii Negre au fost cele mai convenabile cai de comunicatie, de efectuare a unor schimbari fructuoase intre locuitorii spatiului carpato-dunareano-pontic si cei din bazinul Marii Egee, Marii Mediterane ori din alte zone ale lumii.

Cum ajungi la Constanta

In comparatie cu celelalte judete, Constanta prezinta o situatie deosebita, datorita faptului ca aici se imbina transportul feroviar cu cel rutier, maritim si fluvial, precum si cu cel aerian. Constanta este usor accesibila din Bucuresti cu avionul 1h., cu trenul 3 h. si cu autocarul 4h.

Pe calea aerului, zboruri catre Constanta Dezvoltarea functiei turistice si balneare a municipiului Constanta a dus la crearea unei linii aeriene internationale, care leaga litoralul cu alte tari ale lumii.

Pe teritoriul judetului Constanta functioneaza doua aeroporturi: Aeroportul International ,,Mihail Kogalniceanu" (situat la 25 km. de orasul Constanta) care este in principal destinat deservirii litoralului in anotimpul estival, folosit si ca aeroport de rezerva pentru Bucuresti (fiind din acest punct de vedere considerat al doilea aeroport al tarii) si un aeroport utilitar aflat la Tuzla, existand posibilitatea folosirii unor avioane usoare in zonele turistice din sud.

In anul 1996 s-a dat in folosinta noul aeroport care dispune de toate facilitatile specifice unei aerogari moderne: handling, rent-a-car, dutty-free, sali speciale pentru fluxurile de pasageri destinate curselor interne si internationale. Se asigura facilitarea legaturilor rapide pentru pasageri cu diferite orase din tara si din strainatate.

Cai navigabile

Doua elemente esentiale favorizeaza desfasurarea transporturilor pe apa: cursul Dunarii si vecinatatea Marii Negre. Traficul se desfasoara prin cele trei porturi maritime Constanta, Mangalia si Midia-Navodari si sase porturi fluviale: Ostrov, Harsova, Cernavoda, Medgidia, Topalu si Basarabi.

Un rol deosebit in navigatia fluviala il are Canalul Dunare-Marea Neagra cu o lungime de 64,4 km., care uneste portul Cernavoda cu portul maritim Constanta, scurtand cu aproximativ 400 de km. ruta navelor care vin din Marea Neagra spre porturile dunarene din Europa Centrala.

In plus, marfurile din Australia si Extremul Orient pentru Europa Centrala scurteaza drumul cu cca. 4.000 km., folosind aceasta ruta. Prin darea in exploatare a Canalului Dunare-Maine-Rhin, s-a asigurat legatura directa pe apa intre portul Constanta si porturile din Marea Nordului. Avantajul principal al acestei rute rezida in faptul ca acest canal debuteaza direct in incinta portului Constanta.

Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari, ramificatie a canalului principal, are o importanta economica interna datorita faptului ca leaga canalul principal de portul maritim Midia si cariera Luminita.

Porturile fluviale de-a lungul Canalului sunt portul Medgidia, dotat pentru un trafic anual de 1,2 milioane tone si portul Basarabi, dotat pentru un trafic anual de 700 mii tone. Trebuie precizat ca portul Constanta reprezinta locul de acostare pentru numeroase nave de croaziera.

Acces rutier

Reteaua feroviara masoara 399 km., din care 129 km. linie dubla electrificata. Judetul Constanta se caracterizeaza printr-o puternica axa de circulatie est-vest si dotari specifice pe directia Cernavoda/Medgidia/Basarabi/Constanta/Agigea. Zonei de Nord a judetului ii este specifica o mai mare densitate a retelei rutiere si dotare fata de zona de Sud. Se poate observa totodata densitatea ridicata a cĒŽilor de circulatie si transportul de-a lungul unei fasii de litoral de 3-5 km latime intre Midia si Vama Veche.

DN3/Bucuresti, Lehliu, Fetesti, Cernavoda, Medgidia, Basarabi, Constanta.

Doua drumuri europene traverseaza judetul pe directiile Nord-Sud si Est-Vest:

E 60(DN2) - de la Hamburg, intra in tara dinspre Ungaria prin Oradea si face legatura cu centrul tarii prin Cluj, Targu-Mures, Brasov cu capitala, Urziceni, Slobozia, Giurgeni, Harsova, Mihail Kogalniceanu, Ovidiu ajungand pana la Constanta .

E 87(DN22) - intra in tara dinspre Bulgaria (Vama Veche) si traverseaza statiunile litoralului romanesc, facand legatura prin Constanta cu Tulcea, avand urmatoarea ruta:

Tulcea, Mihai Viteazu, Ovidiu, Constanta, Eforie Nord, Mangalia, Vama Veche, Durankula (Bulgaria).

Din zona Garii de Nord, Bucuresti, pleca microbuze care sosesc langa gara din Constanta. Pe teritoriul judetului Constanta existĒŽ 3 puncte de trecere a frontierei rutiere intre Bulgaria si Romania: Vama Veche, Negru Voda si Ostrov.

Cai feroviare Configuratia retelei feroviare se prezinta sub forma a doua axe care traverseaza judetul, una de la vest la est (calea ferata dubla Cernavoda/ Constanta), si alta de la nord la sud (Tulcea/ Negru Voda); ele se intretaie in nodul feroviar Medgidia.

Din capitala pleaca cate 8 trenuri pe zi cu ruta Bucuresti - Constanta.

Zonele libere In continuarea portului Constanta, in partea de sud, s-a infiintat Zona Libera Constanta Sud, iar in anul 1997, in scopul atragerii de investitii straine, precum si a cresterii traficului international, in portul Basarabi a fost infiintata Zona Libera Basarabi, care ofera facilitati specifice pentru companiile ce-si desfasoara activitatea in astfel de perimetre portuare.

Asezat in extremitatea de sud-est a tarii, intre Dunare si Marea Neagra, putem afirma ca judetul Constanta, care reprezinta fereastra spre mare a tarii, este usor accesibil, pe toate caile de transport, inclusiv cel maritim, si, de asemenea, Constanta are legaturi directe cu toate orasele importante ale tarii, accesul pe litoralul romanesc fiind foarte usor pentru turisti.

SCURT ISTORIC

Datorita asezarii sale la tarmul Marii Negre, Dobrogea este prima noastra provincie ce intra in lumea istoriei scrise. Cu aproape 7 secole inaintea erei noastre, pe tarmurile ei si-au aruncat ancorele si s-au asezat, intemeind aici orase-porturi, primii corabierii greci veniti din Marea Mediterana , de pe coastele Asiei Mici.

Tinuturile dobrogene au fost locuite inca din timpurile oranduirii comunei primitive. In zilele noastre s-au descoperit si se mai descopera inca nenumarate urme care confirma acest lucru. Despre existenta unei populatii vechi aici ne vorbesc si numeroasele movile - tumulii-"movile ca niste musuroaie de cartite uriase, a caror urzeala e taina trecutului si podoaba pustietatii", care se gasesc presarate pe tot tarmul Dobrogei, unele din ele datand si din epoci mai tarzii, din timpul popoarelor migratoare.

Cei mai vechi locuitori ai acestor pamanturi au fost tracii. Prima stire scrisa despre ei 535e48f dateaza din anul 513 inaintea erei noastre, si ne este transmisa de Herodot, cunoscut istoric al antichitatii, care arata ca, dupa retragerea de la Dunare a regelui persan, Darius, scitii (popor stapanitor in nordul Marii Negre) rastoarna puterea dominanta a triburilor trace de aici, supunandu-i. De aceea, mult timp aceste tinuturi de litoral ale Marii Negre poarta numele de Schitia Minor, spre deosebire de Schitia Maior, situata la nord de Marea Neagra.

Obiectele si urmele descoperite ne indreptatesc sa consideram ca bastinasii se ocupau cu agricultura si comertul, vazandu-si produsele cetatilor grecesti de pe litoralul Marii Negre. Dupa afirmatiile lui Polibiu, printre marfurile de export era si omul sclav. Pentru bastinasii acestor locuri, tarmul marii, marea insasi, nu a constituit o lume aparte. Intinderea marii, dar mai ales furtunile care o bantuiau ii faceau pe acestia sa se teama de la inceput si s-o numeasca "Marea Intunecoasa".

Grecii, primii corabieri care au cunoscut-o mai bine, ingroziti si ei de furtunile ce o bantuiau, au numit-o si ei la inceput "Marea Neospitaliera". Mai tarziu, cand grecii se aseaza pe tarmurile ei si cand ii cunosc bogatiile: pescuitul bogat pe langa coasta, bogatia in cereale, vite si alte produse agricole din tinuturile invecinate ei, o numesc Pontus Euxinus, adica "marea cea ospitaliera".

Prima cetate infiintata de greci pe litoralul Marii Negre, a fost cetatea Histria, situata intr-un vechi golf, pe o mica insula stancoasa. Aceasta cetate apartinea coloniei din Milet de pe coasta Asiei mici. Cu timpul, histrienii ajung stapanii pescuitului la gurile Dunarii si-n regiunea marilor lagune de pe tarmul Marii Negre. Alaturi de comert, grecii mai practicau aici si pescuitul. La sud de Histria, grecii ionieni, veniti din cetatea Milet, intemeiaza o alta cetate, cetatea Tomis, (Constanta de astazi) iar la sud de Tomis, grecii dorieni intemeiaza cetatea Calatis / Mangalia de astazi.

Cetatile grecesti de pe litoralul Marii Negre faceau comert cu bastinasii de la care cumparau grane, miere, ceara, piei si sclavi, carora le vindeau untdelemn, vin grecesc, obiecte si podoabe din aur si argint.

Numeroasele inscriptii vechi, templele din marmura, ruinele cetatilor, vasele ornamentale, monezile, sarcofagiile si pietrele funerare dovedesc existenta si viata multilateral dezvoltata a acestor cetati - colonii de pe litoralul Marii Negre.

Urmarind in linii mari istoria acestor asezari omenesti de pe litoralul Marii Negre, cunoastem ca prin secolul 4 i.e.n., dupa Histria, un rol important il joaca cetatea Calatis, care devine principalul centru de schimb de cereale in aceasta parte a litoralului. Emblema monedelor acestei cetati - spicul de grau - simbolizeaza tocmai bogatia deosebita in cereale a acestei regiuni.

Cetatea Tomis joaca un rol important ceva mai tarziu, in vremea romanilor. Cateva secole mai tarziu, pe acest tarm vin si alti corabieri. Astfel, rand pe rand sosesc aici bizantinii, genovezii care reiau locul grecilor din antichitate.

Prezenta genovezilor pe tarmul Marii Negre se leaga de existenta celor 3 mari drumuri comerciale din NV, E si SE Europei medievale:

drumul Marii Nordului, drum al Ligii Hanseatice;

drumul de uscat al tatarilor;

drumul genovezilor, corabierii Marii Mediterane.

Aceste drumuri principale din aceea vreme converg spre litoralul Marii Negre.

O etapĒŽ insemnata in istoria Dobrogei o constituie stapanirea lui Mircea in Dobrogea "Domn pana la marea cea mare" cum se intituleaza el, cucerire facuta pentru a avea deschidere la mare si pentru a feri tara de incercuirea otomana pe la rasarit. Aceasta perioada apare ca un moment despartitor intre epoca romano-bizantina si jugul secular ce avea sa urmeze pentru aceste locuri.

Timp de 5 secole jugul otoman apasa greu viata Dobrogei si a litoralului ei, Marea Neagra devine "lac turcesc", cetatile, orasele de pe litoralul ei decad, transformandu-se in mici si neinsemnate asezari omenesti. Sub ocupatie turceasca, Dobrogea ajunge un loc de pastorit, cu populatie rara si cu orase in declin. Din infloritoarea cetate Tomis, ramane o neinsemnata schela- Kunstendge- numele orasului Constanta din timpul stapanirii turcesti.

In 1850 Constanta este descrisĒŽ ca avand doar 50 de case, un port ruinat, in care rar ancorau corabiile. Orasul era un morman de pietre rascolite. Nu mai ramasese nimic din cetatea cu ziduri crenelate din gravurile lui Hector de Bearn, datand din 1828.

Un eveniment de seama in istoria acestui teritoriu il constituie faptul ca, in 1877-1878 noi castigam independenta tarii in razboiul impotriva Imperiului Otoman si odata cu aceasta in Dobrogea. Dupa 1877, Constanta isi incepe epoca dezvoltarii sale moderne. Romania, devenita, in anii regimului burghezo-mosieresc, o semicolonie agrara a tarilor industrializate din vestul Europei, era silita sa-si organizeze un debuseu maritim pentru granele si petrolul cerute la export. Acestia au fost factorii care au contribuit intr-o oarecare masura la dezvoltarea acestei zone in perioada dintre cele doua razboaie mondiale. Totusi sperantele poporului de aici nu au fost intru totul satisfacute. Contradictiile existente in structura de stat politica, economica si sociala a Romaniei, au facut ca teritoriul si populatia acestei parti a tĒŽrii noastre sa ramana peste 7 decenii tot un teritoriu inapoiat din punct de vedere economic, social si cultural. Se poate spune ca acest teritoriu a inceput sa se dezvolte dupa anul 1950 cand au inceput sa se creeze conditii pentru dezvoltarea zonei de litoral a tarii. Astfel, cea mai veche provincie a tarii este astazi printre cele mai dezvoltate puncte economice ale tarii, fiind principala baza turistica a Romaniei.

POTENTIALUL ECONOMIC si Social

In ceea ce priveste populatia, aici numarul de locuitori s-a dublat in ultimii 80 de ani, ca aproape in toata tara, sporul natural atingand valori medii. Fata de densitatea medie a tarii, in judetul Constanta se inregistreaza densitati mai mari de 100-150 locuitori pe km. patrat. Din punct de vedere al structurii nationale, majoritatea sunt romani, dar si turci, tatari, bulgari, greci, rusi, lipoveni etc. Structura confesionala- majoritatea sunt ortodocsi, urmati de catolici, musulmani, adventisti etc.. Forta de munca a suferit modificari, dupa revolutie a crescut populatia ocupata in agricultura (30,5%), restul populatiei fiind cuprinsa in ramuri sociale, industriale (17%), in transpoturi (16 %), in circulatia marfurilor (10%), in constructii (9,7%). Structura populatiei are urmatorul aspect: 73,6% populatie urbana, 41,3 % populatie activa, 31% din populatia activa lucreaza in sectorul privat. Populatia urbana depaseste usor pe cea rurala.

Structura administrativa a judetului este dupa cum urmeaza: 3 municipii (Constanta, Mangalia, Medgidia), 9 orase, 52 comune, 189 sate; resedinta administrativa a judetului este Constanta, cu o populatie de 309.965 locuitori, conform recensamantului 2003, (46,65 % din populatia totala a judetului), fiind al doilea oras ca marime dupa Bucuresti. Dupa vechime, primele orase apar in secolul VII-VI i.e.n. si anume: Tomis si Callatis. Urbanizarea se dezvolta incepand cu secolul al XIX-lea, si se intensifica dupa cel de-al II-lea razboi mondial cand apar orase noi ca: Navodari, Ovidiu, Techirghiol.

Judetul numara in total 713.563 locuitori iar dupa numarul acestora, in judetul Constanta, sunt orase foarte mari- Constanta, care este si resedinta judetului cu 309.965 locuitori, orase de marimi mijlocii- Medgidia si Novadari, cu o populatie intre 35000-45000 locuitori; si orase mici -Babadag, Isaccea, Harsova, Cernavoda, Ovidiu, Eforie, Techirghiol, Basarabi.

Asezarile rurale, dupa numarul de locuitori sunt: sate mijlocii si sate mici; dupa structura sunt sate adunate sau sate rasfirate, iar dupa functie sunt sate predominant agricole, sate viticole (Murfatlar, Niculitel), pomicole, pescaresti, miniere, mixte.

Economia judetului Constanta are un profit industrial, agrar si turistic, cu o agricultura si un transport maritim bine reprezentate in ansamblul economiei tarii, angajate in procesul de reforma si privatizare. In judetul Constanta functioneaza 21 de regii autonome, 35.303 societati comerciale, din care: 66 cu capital de stat, 618 cu capital mixt, 35.119 cu capital privat si 169 organizatii cooperatiste. Dupa numarul total al agentilor economici , judetul Constanta ocupa locul al treilea pe tara.

Dupa forma de proprietate, societatile comerciale din judetul Constanta sunt: 97,46 % cu capital privat, 0,1 % cu capital de stat, 0,96 % cu capital combinat (privat + stat) si 1,48 % sunt filiale/sucursale fara personalitate juridica. La 31.12.2004 erau inregistrate 3 437 de societati comerciale cu aport strain la capitalul social, din care 231 firme (cu un aport de 3,85 milioane $)

Aportul judetului Constanta la productia industriala a tarii este de 10,3% la titei extras; 18,5% la titei prelucrat; 18.2% la acid sulfuric; 19,2% la ciment; 2,3% la ingrasaminte chimice; 1,6% la tesaturi din lana; 10,3% la ulei vegetal si 2% la gaze naturale extrase. Judetul Constanta dispune de insemnate capacitati de prelucrare a lemnului si a producerii celulozei si hartiei. Industria alimentara este reprezentata de mai multi agenti economici profilati pe prelucrarea produselor de: morarit si panificatie, carne, lactate, uleiuri vegetale, conserve, legume si fructe, sucuri, bauturi alcoolice, pescuit etc.

In industrie, productia a scazut in luna martie 2023 cu 8,2% fata de februarie si cu 17,5% fata de martie 2023. Cu toate acestea, in primul trimestru al anului 2023 productia industriala se situeaza cu putin peste nivelul din aceeasi perioada a anului trecut (+0,3%). Pe sectoare mari ale industriei, in trimestrul I 2023 productia creste cu 3,7% in industria extractiva, cu 2,0% in industria energiei electrice si termice si scade cu 0,4% in industria prelucratoare. Cifra de afaceri din industrie scade in trimestrul I 2023 cu 3,8% fata de aceeasi perioada din 2022.

Din punct de vedere economico- social, Constanta este al doilea oras al tarii, dupa capitala tarii noastre, ca dezvoltare si numar de locuitori. Economia judetului Constanta este diversificata, in toate domeniile de activitate, insa, prin iesirea la Marea Neagra, judetul Constanta este baza turistica cea mai mare a tarii, concentrand circa 43% din capacitatea de cazare a tarii.

Potentialul turistic al judetului Constanta Valorificarea resurselor turistice, elemente ale cadrului cultural-istoric in turism s-a realizat inca din cele mai vechi timpuri, fie ca ne referim numai la apele minerale sau asezamintele religioase din antichitate si evul mediu, care generau anumite fluxuri de vizitatori. Dezvoltarea turismului presupune existenta unui potential turistic care, prin atractivitatea sa, are menirea sa incite si sa asigure integrarea unei zone, cu vocatie turistica interna si internationala, si care sa permita accesul turistilor prin amenajari corespunzatoare.

Potentialul turistic, in sens larg, cuprinde dotarile tehnico-edilitare, servicii turistice si structura tehnica generala. Printre componentele potentialului turistic a unei zone litorale trebuiesc mentionate resursele naturale, in primul rand: frumusetile litoralului, clima, relief, vegetatie, fauna, factori de cura din statiunile balneo-climaterice. Intr-un sens determinat, valorile naturale, sau oferta primara, constituie baza ofertei turistice potentiale a unei zone, considerate ca apte pentru a fi introduse in circuitul turistic. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mana omului, sau oferta turistica secundara, menite sa imbogateasca si sa faciliteze valorificarea rationala a potentialului turistic natural, asigurand premisele transformarii acestei oferte potentiale intr-o oferta turistica efectiva.

Potentialul turistic poate fi definit astfel: totalitatea valorilor naturale, economice, si culturale, care in urma unei activitati umane, pot deveni obiective de atractie turistica. Prin urmare, este vorba de acele valori, a caror punere in functiune necesita lucrari de amenajare si echipare, investitii de capital si un volum considerabil de cheltuieli, de munca umana.

Turismul pe litoralul romanesc a aparut intr-un cadru organizat in a doua parte a secolului 19, dar a capatat o mare amploare dupa 1956, cand s-a inceput realizarea unor mari complexe hoteliere, in baza unui plan general de sistematizare. Conditiile naturale deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism complex a permis construirea in cele 12 statiuni, a unei puternice baze materiale de cazare, tratament, si alimentatie publica, litoralul romanesc fiind considerat prima zona turistica din tara, cu toate ca, prin specificul sau, activitatea de turism se caracterizeaza printr-o accentuata sezonalitate.

Relieful orasului Constanta

Relieful se prezinta ca un podis suspendat, in raport cu valea Dunarii si bazinul Marii Negre. Podisul are aspect tabular, este usor inclinat spre nord-vest si are o panta mai inclinata in apropierea litoralului, pe valea Carasu el coboara pana la 50 metri, pe aripa nordica si sudica se ridica pana la 200 metri. Ca principale unitati naturale se disting: podisul, care cuprinde aproape intreg teritoriu (podisul Dobrogei), litoralul MĒŽrii Negre (Dobrogea maritima) si valea Dunarii.

Relieful acestui judet este constituit din suprafete de eroziuni dispuse etajat, cu altitudini de 100-200 metri si cu martori de eroziune in partea centrala a teritoriului. Pe laturile dunareana si marina se intalnesc, de asemenea, sub forma etajata, mai multe terase de abraziune lacustra si marina ce scad altitudinal spre Dunare si tarmul marii. Aproximativ in partea mijlocie a teritoriului, cu directia vest-est, se afla un culoar depresionar, tectono - eroziv, drenat de Carasu. Valea Carasu constituie zona cea mai coborata de pe teritoriul judetului.

Dupa geneza, structura petrografica si aspecte ale reliefului, Podisul Dobrogei se imparte in Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud, despartite de o linie tectonica ce uneste Harsova cu Capul Midia. Podisul Dobrogei de Sud se afla in sudul Podisului Dobrogei, invecinandu-se la nord cu masivul Dobrogei de Nord, la vest cu Lunca Dunarii, la sud granita cu Bulgaria iar la est cu Marea Neagra. Podisul s-a format prin sedimentare in neogen, si are o structura de platforma cu inclinare de la est la vest.

Relieful acestui podis este usor ondulat, intrerupt pe alocuri de unele abrupturi stancoase si are ca subdiviziuni, in nord Podisul Medgidiei -109 metri, in sud-vest Podisul Oltinei-209 metri, cel mai inalt, impadurit, fragmentat de mici afluenti ai Dunarii; in sud-est Podisul Negru Voda -194 metri, neted si putin fragmentat; paralel cu tarmul zona litorala inalta, sub 100 metri, se termina spre mare cu mici abrupturi numite faleze si se prelungeste in mare cu platforma continentala, (o veche campie litorala, invadata de apele marii in holocen, datorita topirii ghetarilor) care pleaca lin de la tarm, avand adancimi de 50-200 metri. In nord se afla depresiunea de pe valea raului Carasu, vale inclusa in traseul Dunare- Marea Neagra (Cernavoda - Agigea).

Zona marginala dunareana, reprezentata prin terase de abraziune lacustra si fluviala, este de fapt, partea vestica a podisurilor Casimcei, Medgidiei, Cobadin si Oltina. V. Mihailescu denumeste aceasta zona pe sectoare, Prispa Daenilor si Prispa Harsovei (in sectorul podisurilor Casimcei si Medgidiei) si platforma litorala levantina (in sectorul podisurilor Cobadin si Oltina). Caracteristic acestei zone este reteaua de vai ramificate, ce fragmenteaza puternic aceasta zona. Pe marginea dinspre Dunare, vaile se termina cu limane fluviale, formate in depresiuni golfuri. Aceste limanuri, ca forma, prezinta aspecte diferite: vai puternic meandrate (limanul Vederoasa), vai alungite, datorita formarii lor la gurile de varsare in Dunare a raurilor (limanurile Baciu, Cochirleni, Seimeni), forme oval-poligonale (lacul Bugeac), oval alungite (lacul Marleanu), oval circulare (lacul Oltina). In cadrul cuvetelor limanice se pastreaza umeri de terasa, sculptati, in functie de altitudine, de abraziune lacustra sau de eroziune fluviatila.

Zona litoralului maritim, reprezentata prin terasele de abraziune marina si de eroziune, se desfasoara intre limita nordica si cea sudica a judetului. V. Mihailescu denumeste aceasta unitate de relief litoral astfel: Prispa Hamangia, in sectorul podisurilor Babadag si Casimcea nordica, Prispa Fantanele, in sud-estul podisului Casimcei, podisul litoralului, intre Tasaul si limita sudica a judetului, corespunzator podisului Topraisar si zonei Mangaliei.

Minunata riviera romaneasca beneficiaza de farmecul deosebit al Marii Negre (a treia mare europeana ca intindere si a doua ca adancime), cu salinitate redusa (17-18 la mie la tarm) si temperatura apei vara de 20- 25 grade. Litoralul romanesc al MĒŽrii Negre se intinde pe o suprafata de 100 kilometri (din totalul de 244 km.), intre bratul Chilia si Vama Veche. Relieful este format din litoral si fundul marii. Litoralul cuprinde tarmul si platforma continentala, aceasta fiind o veche campie litorala invadata de apele marii in holocen. Platforma litorala coboara lin de la plaja ( pe o fasie de 100- 200 metri), eliminande-se astfel orice factor de risc. Marile intinderi de plaja sunt "pavate" cu nisip auriu de o finete deosebita. Peste tot plajele sunt orientate spre rasarit. Originalitatea Marii Negre consta in lipsa curentilor verticali care ar permite aerisirea apelor din adanc. De aceea, in adancimile apelor Marii Negre nu exista viata.

Se poate concluziona ca relieful judetului Constanta este format dintr-un podis tabular, inconjurat de apele Dunarii, in partea de nord, sud, si vest si de apele Marii Negre, in partea de est. Valorificarea turistica cea mai mare o are zona de litoral.

Solul in judetul Constanta

Desi inconjurat de ape, judetul Constanta se caracterizeaza printr-o larga raspandire de climat arid. Factorii care imprima caracterele generale ale invelisurilor de sol al judetului sunt relieful acestei regiuni, roca de solificare, precum si situarea geografica a regiunii intr-o zona de tranzitie de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat premediteraneean al Peninsulei Balcanice, ce conditioneaza o serie de trasaturi specifice ale solurilor Constantei, soluri ce apartin grupei pedogeografice danubiano-pontic.

Solurile automorfe ocupa aproape toata suprafata judetului, solurile hidromorfe si cele halomorfe avand o raspandire neglijabila. Dintre solurile zonale sunt reprezentate solurile balane, cernoziomurile, cernoziomurile levigate, solurile castanii de paduri xerofile, solurile silvestre cenusii-castanii, si soluri silvestre brune-podzolite. Solurile balane si cele castanii de padure xerofile apar la noi in tara aproape exclusiv in Dobrogea. Aceste soluri se asociaza cu rendzine, rogosoluri si litosoluri.

Rocile comune in judetul Constanta sunt reprezentate prin sisturi verzi, calcare, argile, cuartite, dolomitul, nisipuri glauconitice si cuortoase, nisipul rosu.

Resurse naturale, aici se gasesc petrol, gaze naturale, fier (Palazu Mare), roci de constructie, calcare pentru ciment (Harsova), ape mineralizate (Techirghiol, Nuntasi).

In concluzie, solurile judetului Constanta sunt specifice numai pentru aceasta zona, datorita asezarii geografice si reliefului de aici. Ele sunt soluri danubiano-pontice. O mare valorificare turistica aici o au apele mineralizate, care atrag mii de turisti pentru tratament.

Clima in Constanta

Pe fondul general al climatului continental, clima Dobrogei si respectiv, a judetului Constanta prezinta anumite particularitati, legate de pozitia geografica intre baltile si Delta Dunarii in vest si nord si Marea Neagra in est si de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Caracterul continental al climei se accentueaza in a doua jumatate a verii si la inceputul toamnei, cand predomina timpul senin si secetos, care rareori este intrerupt de cate o ploaie torentiala de scurta durata.

In cursul unui an durata timpului insorit depaseste 2200 de ore (vara mai mult de 300 de ore lunar, iar pe zi, in luna iulie, durata de stralucire a soarelui este de 10-12 ore), iar energia razelor solare insumeaza peste 125 mii calorii pe centimetri patrati. In decembrie-ianuarie, cand zilele sunt mai scurte energia solara este mai redusa. Acesta se intensifica in mai-septembrie, cand zilele sunt mai lungi, valorile maxime inregistrandu-se in zona litorala.

Vara regimul metereologic este mai stabil decat in celelalte anotimpuri. Cele mai mari temperaturi ale aerului se produc in a treia decada a lunii iulie. In sezonul rece (toamna-iarna) prezenta marii ridica temperatura aerului, in timp ce in sezonul cald (primavara-vara) o coboara. Temperatura medie anuala este de 11 grade Celsius. Temperatura medie a lunii celei mai reci este de 0 grade Celsius, iar a celei mai calde este de 22-23 grade Celsius. Contrastele termice slabesc spre litoral, astfel in sud-estul judetului media lunii ianuarie trece de 0 grade. In sezonul cald, temperatura la suprafata plajei urca pana la 45 de grade Celsius, insa brizele marine, bogate in aerosoli atenueaza arsita zilelor toride.

Pe teritoriul judetului cad anual, in partea de sud si est 400 milimetri, iar in partea de nord 400-500 milimetri de apa sub forma de precipitatii atmosferice, in numai 50-75 de zile, asemenea cantitatii fiind cele mai mici de pe teritoriul tarii. Aici regimul de ploi este neregulat, fiind intalnite secete frecvente. Zona litorala este limitata de izohieta de 400 milimetri, cu directia aproximativa sud-nord.

Vanturile dominante sunt cele de vest, crivatul uscat si geros si brizele marine. Numarul de zile cu viteza vantului mai mare de 11 metri pe secunda, se constata ca este redus in lunile extreme (ianuarie, iulie), inregistrandu-se mai multe numai la Constanta. Totodata, numarul de zile cu viteza vantului mai mare de 16 metri pe secunda este extrem de redus atat in ianuarie cat si in iulie.

Regimuri climatice

In nord este un climat de deal jos, cu temperaturi de 10-11 grade si precipitatii de 400-500 mm, in partea de vest climat de campie moderata, iar in partea de sud climat de campie accentuata. Influenta marii nu patrunde in interiorul regiunii mai mult de 12-20 km., datorita predominarii circulatiei atmosferice din sectorul de vest. In partea de est, clima are influente pontice cu ierni blande, veri lipsite de canicula.

Datorita caracterului continental secetos al climei, in Constanta se inregistreaza temperaturile cele mai ridicate din tara si timpul este in cea mai mare parte a verii senin, ceea ce influenteaza pozitiv valorificarea litoralului romanesc in timpul verii.

APELE

Pe teritoriul judetului Constanta, litologia, relieful, precipitatiile, evapo-transpiratia si vegetatia sunt factorii principali ce determina caracteristicile apelor (subterane si de suprafata). Apele subterane sunt reprezentate prin panze freatice aproape de suprafata si prin ape de adancime, iar cele de suprafata prin paraie cu caracter permanent si intermitent, dar si prin lacuri (limane fluviatile, fluvio-maritime si lagune). Hidrografia judetului se caracterizeaza prin lipsa aproape completa a unei retele hidrografice permanente. De asemenea, prin adancimea mare la care se afla panza de apa freatica, mai ales in sud-estul judetului, fantanile au aici, in mod frecvent adancimi intre 30-70 metri. In patul vailor si in imprejurimile lacurilor, apa freatica se afla la adancimi mai mari, fapt care a atras stabilirea in aceste locuri a majoritatii asezarilor omenesti din judet. In Dobrogea sudica de platforma, corespunzatoare celei mai mari parti a teritoriului judetului, apele subterane se gasesc in depozitele de la baza loesului, ca si in placa sarmatica, la adancimi foarte variate. Izvoarele aici sunt ascendente si descendente. Pot fi grupate in izvoare de sinclinal, crusta, din depozite aluviale (pe vaile Casimcei, Topologului etc.)

Apele curgatoare sunt reprezentate prin paraie cu debite reduse. Pe dreapta, Dunarea primeste din podisul Dobrogei afluenti mici din podisul Oltinei, cel mai important fiind Carasu, (podisul Medgidiei), acesta fiind inclus in traseul canalului navigabil Dunare-Marea Neagra. Podisul Dobrogei este strabatut de grupa raurilor dobrogene ce se varsa in lacurile de pe litoral: Telita, Slava, Casimcea, Baciu, Topolog, Ivrinezu. Raurile sunt scurte cu un debit scazut in general.

Lacurile sunt de litoral si lagune, formate prin bararea unor vechi golfuri si cordoane litorale. De aici face parte complexul Razim-Sinoe cu lacurile: Sinoe, Istria, Nuntasi, Razimul mic. De asemenea, pe teritoriul judetului sunt intalnite limanuri maritime: Babadag, Tasaul, Techirghiol, Mangalia.

Limanurile fluviatile se intalnesc in sectorul sud-vestic al teritoriului Dobrogei pe dreapta Dunarii. Printre cele mai importante se numara: Bugeac, Oltina, (ambele lacuri sunt importante centre piscicole pe dreapta Dunarii), Marleanu, Vederoasa, Cochirleni, Carasu, Seimenii Mari si Seimenii Mici, ultimele patru limanuri fiind desecate. De-a lungul vaii Carasu s-a realizat Canalul Dunare- Marea Neagra, pe 64,2 km.

Principalele lacuri din judetul Constanta se caracterizeaza prin:

Techirghiol este cel mai bogat lac cu namol terapeutic din Romania, compus din elemente organice amestecate cu substante minerale si constituind principalul element in tratarea multiplelor afectiuni, pentru care este atat de solicitata statiunea de pe malurile sale. Este cel mai intins lac salin din tara noastra (11,7 km patrati). Acest liman fluvio-maritim (ce a fost candva un golf de mare) formeaza in prezent o rezervatie faunistica (unde traiesc, printre altele, peste 124 de specii de pasari, multe dintre ele raritati). Lacul reprezinta si o insemnata baza de agrement, fiind dotat cu numeroase barci si salupe. Tascau si Tatlageac sunt 2 limanuri fluvio-marine, unde se pot practica sporturi nautice. Au o importanta deosebita datorita namolului lui cu calitati terapeutice. Sinoe si Siutghiol sunt 2 lagune marine ce reprezinta fostele golfuri marine. In prezent sunt importante pentru piscicultura.

Caracteristic pentru reteaua de ape din judetul Constanta este lipsa apelor curgatoare din interiorul judetului, acestea fiind reprezentate de paraie cu debite reduse, insa prezenta apelor se face simtita din plin in jurul judetului prin Delta Dunarii si Marea Neagra. Alaturi de apele Marii Negre, care reprezinta cea mai importanta resursa turistica a judetului, mai sunt valorificate turistic si apele minerale si lacurile din interiorul judetului unde se gaseste namol terapeutic.

Vegetatia, fauna, flora

Vegetatia teritoriului Constanta s-a format si dezvoltat continuu cu incepere de la sfarsitul pleistocenului superior. Este destul de variata din punct de vedere floristic, iar formatiile si asociatiile componente sunt suprapuse relicvelor floristice tertiare, pleistocene si holocene, care indica, in acelasi timp, istoricul de dezvoltare complexa a vegetatiei actuale in stransa legatura cu ceilalti componenti fizico-geografici. Lipsa apelor de suprafata, natura petrografica, climatul arid, nivelele de apa subterana la mari adancimi determina aspectul general al invelisului vegetal.

Vegetatia este in cea mai mare parte de stepa, fiind un rezultat al intrepatrunderii influentelor pontice premaritime cu cele submediteraneene. Aceasta este formata din ierburi marunte si arbusti. Stepa dobrogeana se diferentiaza de celelalte tipuri de stepa de pe teritoriul tarii. Tinandu-se seama de compozitia floristica, de gradul de destelenire si de intensitatea pastoritului din trecut au fost separate: pajisti de telina stepica primara, cu paius stepic, pir crestat, colilie si pajisti, parloage stepice inierbate, cu firuta cu bulbi, perinita, barboasa si alior, cu grupa parloagelor intelenite si a celor neintelenite.

Silvostepa, intercalata intre padure si stepa, ocupa spatii restranse in sud-vestul Dobrogei, pe teritoriul podisurilor Oltina si Negru-Voda. Are ca trasaturi specifice participarea masiva a stejarilor subxerofili-termofili, predominanta in subarboret a elementelor submediteraneene cu frunze cazatoare, existenta unor elemente sudice mai rare, a sibleacurilor de diferite tipuri, apare de asemenea si stejarul pufos, formatie submediteraneeana de tip balcanic.

Padurea, in comparatie cu stepa si silvostepa, are cea mai redusa extensiune, situandu-se in partea sud-vestica. Padurea se evidentiaza prin participarea redusa a gorunului si prin abundenta speciilor mezofile de amestec. Se face totodata evidenta formatia ceretelor (cereto-garnitete si cereto-sleauri). Se poate aprecia ca este o padure de cvercinee submezofile de tip balcanic. In zonele inalte (podisul Babadagului) se gaseste etajul stejarului (cer-garnita, stejar pedunculat). Vegetatia intrazonala este formata din paduri de salcam, vegetatie mediteraneeana, (smochini salbatici, iasomie, carpinis) si vegetatia de lunca, de-a lungul Dunarii.

Fauna este corelata cu vegetatia, fiind formata din mamifere, pasari si pesti. Ea prezinta un colorit pontico-submediteranean. Printre speciile caracteristice stepei se numara popandaul, iepurele, orbetele mic, sobolanul cenusiu, soarecele saritor si alte rozatoare. Printre pasari se numara: potarnichea, graurul, cotofana, uliul porumbar etc. Reptila caracteristica este soparla. Mamiferele sunt reprezentate prin dihorul de stepa si nevastuica. In ceea ce priveste fauna de padure si de silvostepa, aceasta se deosebeste atat cantitativ cat si calitativ fata de cea din stepa, datorita conditiilor de viata mai favorabile. Aici se intalnesc porumbelul gulerat, gugustiucul, fazanul colonizat, soimul dunarean, pajura tipatoare, vulturul codalb, bufnita mare. Mamiferele sunt reprezentate de caprioara, veverita, mistretul, muflon, pisica salbatica ,vulpea rosie, jder, dintre insectivore-ariciul, cartita, liliac si dintre rozatoare-soarece de padure.

Marea Neagra este deosebit de complexa mai ales in ceea ce priveste originea ei. Originalitatea ei consta in faptul ca, datorita lipsei curentilor verticali, este lipsita de viata in adancimi. Unele specii sunt relicve din vechea mare sarmatica, circa 35%. Printre acestea se numara guvizii, unele specii de ace de mare si unele scoici de mal. Cele mai multe specii de animale (60% din fauna actuala) sunt venite din Mediterana, dupa ruperea Bosforului. Lista acestora cuprinde pesti, viermi, scoici, crabi. Restul de 5% din faunĒŽ este format din animale de apa dulce venite de pe rauri si adaptate noilor conditii de viata marina. O valoroasa fauna piscicola de mare importanta economica o constituie pestii migratori care in anumite perioade ale anului parasesc Marea Neagra si intra pentru reproducere in Dunare. Asa sunt: scrumbia, palamida, zarganul, hamsia, barbunii si cu deosebire sturionii (morunul, nisetrul, pastruga) care dau cunoscutele icre negre. In Marea Neagra mai traieste si o specie de rechin care ajunge pana la 1,70 metri lungime, traind in adanc pana la 70 metri. Intre mamifere mentionam delfinul care poate trece de 3 metri lungime, si o greutate pana la 300 kilograme.

In regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie inedit in oferta turistica a regiunii. Una din cele mai importante rezervatii se afla pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, acolo unde se gaseste Masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste cca 5-6 specii rare de flora.

Dunele litorale de la Agigea - la 8 km sud de Constanta, este o rezervatie naturala de dune marine reprezentata de un platou de 8-10 km format din depunerea continua a nisipului, rezervatie floristica in cadrul caruia se dezvolta cca 120 de specii de plante caracteristice litoralului romanesc al Marii Negre.

Canaraua Fetii - la sud de Oltina, este o rezervatie faunistica.

Padurea Hagieni este o rezervatie forestiera intre Hagieni si Albesti. Datorita frumusetii peisajului si a curiozitatilor sale floristice si faunistice: broasca testoasa uriasa, numeroase specii de paienjeni, este un punct de atractie pentru numerosi vizitatori.

Canalele de la Harsova este o rezervatie geologica si paleontologica, unde traieste un sarpe urias de tip piton.

Pesterile de la Gurile Dobrogei sunt o rezervatie complexa (speologica, paleontologica, geologica, faunistica), situata langa comunele Limanu si Targutor, formata din trei pesteri (Limanu, Liloiecilor si La Adam, renumita prin bogata fauna cuaternara), unde intalnim mari colonii de lilieci.

Alte rezervatii pe teritoriul judetului sunt:

Punctul Fosilier de la Aliman, Seimenii Mari (rezervatii paleontologice si geologice), CernavodĒŽ si Reciful de la Topalu, Lacul Techirghiol, Rezervatia Fantanita-Murfatlar (rezervatie floristica la 1 km sud de podgoria Murfatlar)

Se poate concluziona ca judetul Constanta prezinta un invelis de vegetatie si fauna format pe un colorit foarte variat. Caracteristic vegetatiei de aici, cu influente pontice premarine si mediteraneene, este invelisul de stepa unde intrepatrunde invelisul de silvostepa si padure, iar formatiile componente sunt suprapuse unor relicve din cele mai vechi timpuri pleistocen si holocen. Aici se intalnesc unele specii de flora mediteraneenĒŽ, specifice acestei zone.

In ceea ce priveste fauna, se poate spune ca aceasta este foarte variata, aici traind toate speciile de fauna, mamifere, rozatoare, pasari, pesti. Specific judetului Constanta este existenta unor specii de pesti, relicve din vechea mare sarmatica, printre care se numara si binecunoscutii pesti de icre negre.

Referitor la rezervatiile naturale din judetul Constanta, ele impresioneaza prin frumusetea peisajului si prin curiozitatile de flora si fauna existente aici. Cele mai multe din rezervatii sunt incluse in diferite circuite turistice, ele atragand prin coloritul lor deosebit, astfel vegetatia, flora si fauna de aici aduc un plus la valorificarea turistica a acestui judet.

Constanta este cel mai mare si mai frumos oras al litoralului nostru, port maritim, important centru balnear. Orasul este asezat aproximativ la jumatatea distantei dintre extremitatile litoralului romanesc si in acelasi timp la jumatatea distantei dintre cele doua mari porturi ale Marii Negre, Odesa si Istanbul.

Asezarea orasului pe locul care-l ocupa acum a fost legata de la inceput de orientarea liniei tarmului. Intr-adevar, in dreptul Constantei, litoralul sufera o puternica inflexiune, arcuita, cu concavitatea spre est, care incepe de la capul Midia, din dreptul lacului Tasaul pana la capul sudic al lacului Suitghiol.

Intemeietorii vechiului Tomis au fost ionienii din Milet. Ei s-au fixat aici inca din secolul VI i.e.n., apreciind atat pozitia golfului natural cat si frumusetile imprejurimilor. Tomisul avea rolul unui mic port comercial, si constituia un punct de escala pentru navele grecesti, care se indreptau spre litoralul nordic al Marii Negre. Probabil ca la inceput a fost un simplu "emporion", dependent de Histria, ea insasi de aceeasi origine milesiana. Stiri sigure despre istoria cetatii Tomis avem abia din secolul al II-lea i.e.n., cand, pentru ocuparea ei, izbucneste un conflict intre Bizant si Callatis. Tomisul atinge apogeul infloririi sale in epoca romana, dar migratiile popoarelor si desele razboaie ii grabesc decadenta, trec pe rand gotii, gepizii, dar la sfarsitul secolului VI, avarii nimicesc complet vestita metropola a Pontului.

Toate incercarile de reactivare a comertului la Tomis, in epoca bizantina, nu reusesc sa dezmorteasca cetatea. Genovezii sunt ultimii se pare care ii mai dau o licarire de viata. Catre sfarsitul stapanirii bizantine, unele izvoare vorbesc de un contur comercial genovez, de un chei construit tot de acestia, si de farul care dormiteaza si astazi pe marginea falezei.

Numele actual al orasului Constanta provine de la denumirea data de imparatul bizantin Constantin cel Mare unui "vicus" (sat), din apropierea Tomisului. I se spunea pe atunci "Constantiana", si este mentionat de Constantin Porfirogenetul in geografia sa politica "de Thematibus". Un nume mai apropiat de cel de astazi este inscris in harta topografica a lui Sutter (1690)- Constanta, iar in harta Marii Negre a lui Taitbout de Marigni (1830), apare numele de astazi- Constanta.

Dupa 1950 Constanta devine un oras mare, modern. Portul Constanta dispune de un intreg complex de constructii portuare, docuri masive si silozuri de mare capacitate.

O plimbare prin zona veche, peninsulara a orasului ne dezvaluie cladiri, care ii dau un farmec pitoresc, cladiri care poarta amprenta stilului Art Nouveau sau a celui modern romanesc, cu influente ornamentale arabe si turcesti. Edificatoare sunt casele de pe bulevardul Elisabeta, pe faleza, dintre care se remarca cea in care se afla Consulatul Republicii Chineze, cladirea Teatrului Elpis- in prezent Teatrul de Papusi, cladirea vechii prefecturi si cladirea fostei resedinte regale- fostul sediul al Tribunalului Judetean.

O incursiune interesanta poate fi facuta in zona veche a portului Constanta, unde pot fi admirate cladirea Bursei Marine, construita intre 1910-1915, silozurile de cereale, a caror constructie a durat din 1899 pana in 1909, sau gara maritima situata la dana 11, realizata si ea la inceputul secolului.

Nu trebuie uitat impunatorul far din incinta portului Constanta, montat intr-un turn de piatra, cu o inaltime de 12,75 m deasupra nivelului marii. Farul este decorat cu basorelieful regelui Carol I, cel care, la 27 septembrie 1909, a inaugurat deschiderea portului Constanta, precum si o placa cu inscriptia: "Portul Constanta, marit si aparat de valurile marii sub domnia Regelui Carol I". O mentiune aparte merita noul far, construit in anul 1965 in zona de intrare in Port (poarta 4)

In municipiul Constanta se poate admira Edificiul roman cu mozaic, descoperit in 1959, este situat in piata Ovidiu, fiind un complex vast care, in antichitate, facea legatura intre orasul antic si cel al portului. Inaltat in secolul al IV-lea, edificiul era grandios, intinzandu-se pe o suprafata de 2000 metri patrati. O parte a edificiului este reprezentata de pavimentul cu mozaic, cu modele ornamentale de valoare artistica unica, decoruri din marmura alba si colorata, precum si marturii arheologice ale obiceiurilor comerciale din aceea perioada.

Termele romane (B-dul. Marinarilor- pe faleza de vest, in zona peninsulara, spre intrarea spre Poarta nr.1, in portul Constanta)- au fost ridicate in acelasi timp cu Edificiul Roman, fiind aduse la lumina zilei doar 300 metri patrati din baile publice ale orasului antic Tomis.

Zidul de incinta al cetatii Tomis- descoperit de arheologul Vasile Parvan, leaga faleza de est cu cea de vest, fiind prevazuta cu turnuri si bastioane. O parte din zid este vizibila si in prezent de pe Bulevardul Ferdinand, unde se afla si parcul arheologic. Aici se afla expus un ansamblu de piese arheologice care amintesc de perioada infloritoare a ocupatiei romane. La marginea parcului o harta lucrata in ceramica prezinta ansamblul cetatilor Dobrogei care existau in perioada romana.

Mormantul pictat ( in vecinatatea colegiului national Mircea cel Batran) este cea mai noua descoperire arheologica (1988), avand o valoare deosebita prin picturile ce dateaza din secolul al IV-lea d. Hr. si paseste pana in zilele noastre (nu este inclus in circuitul turistic fiind in restaurare).

Bazilicile antice (b-dul Marinarilor, in zona peninsulara), in numar de cinci, dateaza din secolul al V-lea d.Hr. si impresionaza prin frumusetea picturilor murale.

Catedrala ortodoxĒŽ Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Str. Muzeelor. Este o constructie ridicata dupa planurile arhitectului Ion Mincu intre 1883-1885. In interiorul sau se afla doua jilturi artistic lucrate. Constructia, in stil greco-roman, din caramida presata, impune prin monumentalitatea fatadei si prin turnul inalt de 35 m.

Moscheea Mare - se afla in imediata apropiere a Pietei Ovidiu, a fost cladita in anul 1910, pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a carui inaltime atinge 50 m, si cupola cladirii au fost construite din beton armat. Pentru realizarea coloanelor si a scarilor s-a folosit calcarul de Albesti, iar pentru poarta mare de la intrare s-a adus marmura neagra din Italia. Edificiul are o frumoasa pictura interioara, in care domina culorile verde, albastru de cobalt, ocru deschis si rosu. Monument original ridicat la inceputul secolului XX, se remarca prin imbinarea elementelor bizantine cu cele romanesti. Este principalul edificiu al populatiei musulmane din Constanta, stilul arhitectonic in care este construit fiind unic in Dobrogea. Moscheea adaposteste cel mai mare covor oriental din Romania, care a apartinut sultanului Abdul Hamid.

Geamia Hunchair (B-dul Tomis, in zona peninsulara). Construita intre anii 1867-1868 sub domnia sultanului Abdul Azis, edificiul se remarca prin originalitatea arhitecturii, in stil maur, care respecta forma originala a asezamintelor de rugaciune ale musulmanilor. Mineratul sau are o inaltime de 24 metri, iar interiorul geamiei mai pastreaza inca urmele ornamentilor specific orientale

Bustul lui Mihai Eminescu, Bd. 16 Februarie, amplasata pe faleza Cazinoului. A fost realizat de sculptorul Oscar Han in anul 1930; a fost montat in apropiere de malul marii, asa cum si-a dorit-o chiar poetul, in celebra sa poezie "Mai am un singur dor". A fost inaugurata la 15 august 1934. Pe soclu se profileaza chipul statuar al muzei Caliope.

Farul genovez ( strada Remus Opreanu) a fost ridicat de catre compania " Danubius and the Black Sea" intre anii 1858-1860, in amintirea negustorilor genovezi care au frecventat zona noastra in secolul al XIII-lea. Inalt de 8 metri, farul are o baza hexagonala, in varful sau fiind asezata o cupola metalica.

Vila Sutu ( Str. Marc Aureliu), situata pe malul marii, vila, care a apartinut numismatului Mihail Sutu, impresioneaza prin frumusetea stilului sau neomaur, de la inaltimea sa putand fi admirat intreg portul Tomis .

Biserica Apostolica Ortodoxa Armeana- hramul Sf. Maria, Str. Callatis nr.1. Cladirea a fost construita in 1880, functionand ca scoala armeana in anul 1940. Clopotnita si modificarile interioare confera cladirii aspectul tipic al arhitecturii traditionale armene.

Muzeul de arta populara (b-dul Tomis nr. 32) - cuprinde peste 16.000 de exponate din colectia populara, caracteristica intregii tari - in special icoane, tesaturi, ceramica, port popular, obiecte de podoaba, ustensile casnice.

Muzeul Ion Jalea (str. Arhipescopiei nr.13) - are expuse peste 100 de lucrari de sculptura si grafica, in cea mai mare parte semnate de artistul plastic Ion Jalea. Artist dobrogean, Ion Jalea a fost influentat in opera sa de motive biblice, istorie si mitologie.

Expozitia "Din bogatiile si frumusetile Oceanului planetar" (b-dul Mamaia nr.225) adaposteste o colectie de fauna si flora atat din Marea Neagra, cat si din alte mari ale lumii. Un loc aparte este rezervat unor curiozitati acvatice: cea mai mare scoica de pe glob, scheletul unei balene ucigase, homarii uriasi, paianjeni de mare, crabi exotici.

Casa cu lei ( str. Nicolae Titulescu), situata in partea peninsulara a orasului Constanta, a fost ridicata intre 1895-1898. Imbinand elementele preromantice cu cele genoveze, cladirea incanta privirea cu cele patru coloane pe care sunt sculptati patru lei impunatori. De-a lungul timpului, "Casa cu lei" a avut mai multi proprietari, iar in 1930, elegantele ei saloane au gazduit sediul Lojii Masonice din Constanta.

Sinagoga Comunitatii Evreilor ( str. CA Rosetti nr 2)- situata in cartierul vechi al orasului, aminteste de atmosfera sfarsitului de secol XIX, fiind un exemplu de arta neogotica.

Teatrul Ovidiu ( str Mircea cel Batrin) - cladirea gazduieste trei institutii de cultura: Teatrul Dramatic, Filarmonica "Marea Neagra", Opera Constanta, se afla in centrul orasului intr-un frumos parc, strajuit de grupul statuar "Faun si Nimfa" conceput de sculptorul Constantin Baroschi.

Cazinoul- construit la inceputul secolului XX (1910) de catre arhitecti francezi, in stil secession; cladirea a ramas un simbol al orasului Constanta. De-a lungul timpului, Cazinoul nu s-a indepartat de menirea sa, fiind renumit in Europa pentru jocurile sale de noroc. In timpul primului razboi mondial cladirea a fost bombardata si transformata in spital militar. In prezent restaurantul Cazino, cu arhitectura sa somptuoasa, cu ornamentele elegante si cu vederea la mare, este un loc ideal pentru celebrarea evenimentelor speciale, sau pentru organizarea de cocteiluri si seri festive.

Biserica romano- catolica Sfantul Anton - Str. N. Titulescu. Constructie in stil romanic, ridicata in 1937, dupa planurile arhitectului Romano de Simon, pe locul unei alte biserici catolice ce dateaza din 1885. Ea a fost realizata din caramida rosie aparenta si are un turn patrat.

Biserica greaca Schimbarea la Fata , la intersectia dintre Str. Mircea cel Batran cu Str. Aristide Karatzali. A fost construita intre anii 1863 si 1865, cu contributia coloniei grecesti din oras, care a primit aprobarea sultanului Abdul Azis pentru construirea ei. Biserica are un mic turn in partea dreapta a acoperisului; scarile si pavimentul au fost lucrate in marmura adusa din Grecia.

Muzeul Marinei Romane Constanta - Str. Traian nr. 53. Orar: 1 mai - 1 septembrie marti - duminica 10 - 18, 1 septembrie - 1 mai marti - duminica 09 - 17. S-a deschis la 3 august 1969, in fostul local al Scolii Navale, in imediata vecinatate a panoramei portuare si marine. Muzeul Marinei Romane are un patrimoniu care ii confera statutul de unicat national. Prezinta istoria marinei militare si comerciale romanesti, de la simpla luntre cioplita in trunchi de copac, pana la navele moderne de astazi.

Muzeu de Arta Constanta (situat pe Bulevardul Tomis numaru l84). Infiintat in 1961, Muzeul de Arta Constanta detine valoroase lucrari de pictura, sculptura si grafica, ale artistilor nostri de frunte (Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba). Patrimoniul muzeului este organizat cronologic si cuprinde arta romaneasca moderna si contemporana, de la finele veacului trecut pana in prezent.

Muzeul de arheologie (situat in piata Ovidiu, in zona peninsulara). Constanta prezinta cele mai de seama valori de cultura materiala si spirituala din vechiul Tomis, si numeroase altele descoperite pe teritoriul Dobrogei. In curtea muzeului sunt expuse sarcofagii datand din sec. I-III, capitele, baze si trunchiuri de coloane, arhitrave, etc. In salile muzeului pot fi vazute remarcabile piese neolitice din culturile Hamangia si Gumelnita, numeroase obiecte agricole din perioada sclavagista, amfore greco-romane, monede, obiecte folosite in comert etc. De asemenea, sunt prezentate fragmente de monumente de arhitectura, statuete de Tanagra descoperite la Callatis, lucrari de arta. Numeroase sunt statuile reprezentand diferite divinitati, printre care amintim: zeita Tyche (Fortuna), zeul Pontos, zeita Hecate, Dionysos, Hermes, Mithras si reliefuri reprezentandu-l pe cavalerul trac. O impresie deosebita produce asupra vizitatorului sarpele Glycon, o splendida reprezentare in marmura a unui animal fantastic cu trup de sarpe si bot de mamifer. In muzeu sunt prezentate, de asemenea, numeroase piese ilustrand perioade de la inceputul feudalismului in Dobrogea, vestigii descoperite la Murfatlar, Castelu, Dinogetia, Limanu, Harsova, Marleanu, Rasova etc. Muzeul are un lapidariu si o bogata colectie numismatica cu piese de mare valoare, cum sunt monede ce au gravate figuri de regi sciti, unice in lume.

Delfinariul (b-ul Mamaia nr. 225) -situat pe malul lacului Tabacariei, Delfinariul adaposteste cele trei specii de delfini din Marea Neagra, apa din bazinul in care sunt ingrijiti fiind luata direct din mare. Alaturi de delfinariu, a fost amenajata o expozitie de pasari, precum si o microrezervatie de animale care gazduieste specii din Delta Dunarii.

Planetariu este situat in vecinatatea delfinariului, este dotat cu un observator astronomic si o statie de observatii solare.

Acvariul ( b-dul Elisabeta nr. 2) cuprinde familii de pesti din reteaua hidrografica a Dobrogei si anume: din Delta Dunarii, exemplare din Marea Neagra, specii din lacurile litorale.

Un loc care nu trebuie uitat de turisti este Portul turistic Tomis. Aici se organizeaza croaziere pe mare, cei pasionati de gastronomie pot servi preparate specifice la restaurantele pescaresti de pe faleza. Pe timpul verii acesta este locul de desfasurare a numeroase concerte de muzica rock, precum si a minunatelor Serbari ale Marii, care timp de cateva zile transforma zona portului intr-un adevarat loc de sarbatoare. Portul turistic Tomis este locul in care Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta organizeaza anual, in perioada sezo-nului estival, Targul national "Tomis Yacht"- singurul targ specializat de ambarcatiuni de agrement din Romania. Cluburile nautice din statiunile Mamaia, Neptun si Eforie Nord dau turistilor posibilitatea practicarii sporturilor de apa- schi nautic, windsurf, inchirierea de echipamente nautice, hidrobiciclete, yole.

Stravechiul Callatis, cu o vechime de peste 2000 de ani, actual municipiul Mangalia are o populatie de 45000 locuitori. Localitatea este si statiune balneoclimaterica permanenta, aflandu-se pe aceeasi latitudine cu renumitele localitati Nisa, Monaco, San Remo. Mangalia, al carui nume deriva din bizantinul "Pangalia" si inseamna cea mai frumoasa, s-a dezvoltat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Orasul - cetate antica- este totodata si un punct de atractie istoric, datorita vestigiilor sale: Bazilica de tip sirian, descoperita in 1959, necropola romano-bizantina, ruinele cetatii Callatis ( sec. VII i Hr.), geamia Esmahan Sultan ( sec. VII i. Hr.), Muzeul de arheologie "Callatis" adaposteste, de asemenea, o importanta colectie de amfore si sculpturi, precum si fragmente de sarcofage din epoca elenistica.

Herghelia de la Mangalia ( 3 km. distanta la nord de municipiul Mangalia) este un loc care nu trebuie ocolit de turisti. Aici se afla un centru hipic unde pot fi admirate frumoasele exemplare de cai arabi si pur sange arab. Herghelia nu este doar un punct de atractie turistica dar si centru de agrement, dispunand de un hipodrom care permite initierea in arta echitatiei.

Localitatea Limanu, aflata la 9 km. sud de Mangalia, se remarca prin Pestera Limanu, declarata rezervatie speologica ( nu este inclusa in circuitul turistic).

Municipiul Medgidia, este un important punct feroviar si rutier al regiunii, avand o populatie de 46.000 mii locuitori. Cunoscut ca important targ al negustorilor de cereale de la mijlocul secolului al XIX-lea, orasul a cunoscut o dezvoltare mai ampla dupa cel de-al II-lea razboi mondial. Constructia canalului Dunare - Marea Neagra a contribuit la aceasta dezvoltare, orasul devenind un port de tranzit. In localitate poate fii vizitat Muzeul de Arta, care prin lucrarile sale expuse, realizeaza o trecere in revista a peisajului dobrogean. Se remarca sala renumitului artist Lucian Grigorescu, nascut in acest oras. Spiritul artistic al orasului strabate si din ansamblul de opere de ceramica ce impanzesc strazile, aceasta miscare artistica fiind initiata in anii 1970 prin organizarea "Taberei de Creatie de la Medgidia", care a adus orasului 50 de opere de ceramica. Medgidia se mandreste de asemenea, cu un modern stadion cu o capacitate de 40.000 de locuri.

Nu departe de oras, la Mircea Voda (10 km.) se afla urmele unui castru roman, iar la Castelu (8 km), a fost descoperita o necropola feudala.

Oras port, situat la 60 km. de Constanta, Cernavoda este o localitate bogata in vestigii istorice. Intemeiat de geto-daci, orasul este mentionat pentru prima data sub numele de Axiopolis de catre geograful Ptolomeu. Aici au fost facute primele descoperiri importante privind comuna primitiva, si anume celebrele statuete de lut din epoca neolitica "Ganditorul de la Cernavoda" si "Femeia Sezand", apartinand culturii Hamangia. Dezvoltarea orasului a fost mult influentata de constructia podului peste Dunare, in perioada 1890-1895 de catre marele inginer roman Anghel Saligny.

Aflat in extremitatea de nord-vest a judetului Constanta, orasul Harsova este cunoscut din antichitate sub numele de Carsium; cetatea a fost intemeiata in timpul imparatului Traian, in anul 103 d.Hr.. Din cetatea romana Carsium, declarata rezervatie arheologica se mai vad in prezent temeliile a doua ziduri. Nu departe de oras se afla rezervatia geologica "Canaralele de la Harsova", un complex de calcare sub forma unor stanci impunatoare. Spre sud, in localitatea Topalu, la 25 km. de Harsova, pot fi vizitate cateva obiective interesante: colectia de arta "Dinu si Sevastita Vintila", cu un patrimoniu de 228 de lucrari apartinand marilor pictori Theodor Aman, Lucian Grigorescu, Octav Bancila, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady; sectia de sculptura de opere ale unor sculptori renumiti: Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Ion Jalea. Tot aici poate fi vazut si reciful de la Topalu, un complex de corali datand din jurasic, ocrotit de lege.

Localitate istorica, situata in nord-vestul lacului de la care ii provine numele, statiunea balneo-climaterica Techirghiol si-a sarbatorit in 1999 centenarul in activitate balneologica. Beneficiind mai mult de briza de lac decat de cea a marii, statiunea Techirghiol s-a dezvoltat ca urmare a proprietatilor curative ale apei lacului (bogata in cloruri de sodiu si magneziu) si ale namolului sapropelic. Localitatea atrage mii de turisti anual si datorita Bisericii din Lemn construita in secolul al XVIII-lea si pictata in stil simplu , specific taranesc. Situata in cadrul unui ansamblu de chilii creeaza o atmosfera de manastire, cu pavilioane si camere.

Resursele antropice existente in acest judet, sunt foarte numeroase, variate si valoroase, o parte din ele sunt cele mai vechi resurse antropice gasite pe teritoriul tarii noastre, de aceea, in concluzie se pote afirma ca, turismul cultural din aceasta zona este un produs turistic foarte important pentru valorificarea turistica a acestui judet.

Traseu cultural si turistic in Dobrogea, Constanta - Adamclisi - Pestera sfsntului Andrei - Manastirea Dervent lungime 133 km via DN3

Acest traseu ne poarta prin locuri pitoresti presarate cu marturii arheologice ale celor care au trait pe aceste meleaguri si au lasat amprenta asupra istoriei si culturii romanilor. Traversand valea Carasu, drumul trece pe langa Valul lui Traian, unul din cele trei valuri de aparare construite in epoca feudala in aceasta zona, ducand pana la Basarabi. Este o zona cu o variata oferta: turistii pot degusta vinurile din Podgoria Murfatlar, renumite in intreaga lume. La 24 km. de Constanta, Murfatlar se bucura de un climat generos, care face posibila productia unor soiuri remarcabile de vinuri- Chardoney, Pinot Gris, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Traminier, Riesling Italian. Amplasat in mijlocul viilor, intr-un superb cadru natural, punctul turistic al Podgoriei ofera turistilor momente de neuitat. Degustarea vinurilor si a mancarurilor traditionale este asociata programelor artistice care reunesc interpreti de muzica populara din Dobrogea.

Cei interesati de curiozitatile naturii pot vizita Rezervatia naturala "Fantanita-Murfatlar". Nu trebuie uitat ansamblul rupestru de la Basarabi, un important monument arheologic ce atesta prezenta crestinismului in Dobrogea inca din cele mai vechi timpuri. Ansamblul este format din bisericute si cripte sapate in creta in secolele IX-XI d. Hr., fiind remarcabile prin multitudinea de inscriptii cu caractere gotice, germanice, grecesti, slavone care atesta faptul ca alaturi de populatia autohtona traiau si alte populatii crestine ( nu este inclus in circuitul turistic).

Cel mai important monument istoric in cadrul acestui traseu ramane insa Monumentul "Tropaeum Traiani" de la Adamclisi. Monumentul a fost ridicat intre anii 106-109 d.Hr. la comanda imparatului Traian pentru a celebra victoria romanilor asupra dacilor, ramanand in istorie ca una dintre cele mai sangeroase batalii.

Restaurat in intregime in anii 1970, monumentul se aseamana foarte bine Columnei lui Traian de la Roma, istoricii presupunand ca ele au fost realizate de acelasi arhitect - Apolodor din Damasc. Monumentul este compus dintr-un soclu cilindric inalt de 30 m., format din 9 trepte, pe care sunt reprezentate scene din luptele cu dacii si din viata militara romana. Soclul sustine o baza hexagonala dublu etajata, cu doua parti componente: trunchiul, ornat cu sculpturi si statuia propriu-zisa ce infatiseaza un costum de lupta roman, cu armura, platosa si coif. La baza piedestalului, trei captivi daci sunt pusi sa priveasca trofeul, pentru a accentua inca o data victoria romanilor, mereu insetati de putere manati de zeul razboiului - Marte "Razbunatorul", caruia i s-a dedicat monumentul.

Considerat "cronica in piatra" a identitatii poporului roman, monumentul de la Adamclisi ramane una dintre cele mai importante marturii ale istoriei neamului romanesc ce dainuie peste veacuri. Cuvintele de pe altarul funerar din apropiere sunt edificatoare: "In amintirea barbatilor prea viteji, care luptand pentru patrie, in razboiul cu dacii, s-au culcat intru moarte".

Satul Adamclisi adaposteste Muzeul monu-mentului, unde sunt reunite obiecte variate, provenite din sapaturile efectuate de-a lungul timpului. Tot in aceeasi zona se afla si ruinele Cetatii "Tropaeum Traiani", construita odata cu monumentul. Orasul ridicat la rangul de "municipiu" cunoaste o dezvoltare infloritoare pana in anul 170 d.Hr., cand in urma atacurilor migratoare, este distrus. In timpul imparatului Constantin cel Mare localitatea este reconstruita, devenind un important centru religios, lucru dovedit de bazilicele crestine scoase la lumina. Atacurile avare din secolele VI-VII vor duce orasul la ruina.

Ultimii ani de sapatura au scos la iveala zidul de incinta al cetatii, ce poate fi vazut de la sosea, oferind turistilor o imagine de ansamblu.

Traseul se continua spre Ostrov, soseaua serpuieste printre dealuri acoperite de plantatii de vita de vie, trecand dupa localitatea Baneasa pe langa rezervatia naturala Canaraua Fetii, deosebita prin aspectul sau de canion, cu pereti calcarosi, adapostind specii rare de flora si fauna (se remarca vulturul egiptean si broasca testoasa).

In dreptul localitatii Ion Corvin, drumul se indreapta catre o padure de tei, care, inca de la intrare, ii inconjoara pe cei veniti cu aerul misterios al locurilor pe care le adaposteste. In inima muntelui, ascunsa de ochii lumii, se afla Pestera Sfantului Apostol Andrei, locul in care a sihastrit Sfantul Apostol Andrei, fratele lui Simion Petru. Documentele istorice spun ca Sfantul Andrei a ajuns in Dobrogea in jurul anului 60 d.Hr., impreuna cu ucenicii sai si-a facut in stanca chilie si biserica. Considerata primul lacas de cult din Romania, pestera este locul din care Apostolul Andrei a raspandit crestinismul catre romani. In apropierea ei se gasesc si izvoarele cu apa cu care erau botezati stramosii nostri. Sfintita in 1942, pestera a fost amenajata si a constituit pana la cel de-al II-lea razboi mondial locul a numeroase slujbe religioase. Reactivarea manastirii a avut loc dupa 1990, importanta acestui loc considerat sfant, facator de minuni, fiind din nou recunoscuta.

Intorcandu-ne in localitatea Ion Corvin, traseul se continua spre localitatea Baneasa, lasa in urma valea Dunarii intesata de ostroave si ajunge la Manastirea Dervent, unul dintre lacasurile religioase renumite ale Dobrogei. Este un alt loc in care a propovaduit Sfantul Apostol Andrei. Denumirea de "Dervent", care inseamna "lagar" i-a fost data datorita faptului ca pe acele locuri exista o garnizoana a romanilor.

Manastirea atrage mii de oameni datorita minunilor care se spune ca se petrec aici. Astfel, istoria locului spune ca aici au fost decapitati trei ucenici ai apostolului, pe locul executiei crescand trei cruci facatoare de minuni, la care oamenii vin sa-si caute alinare. Alte doua puncte de atractie ale manastirii sunt icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, precum si un "izvor al tamaduirii", din care, spune legenda, curge o apa cu puteri miraculoase.

Traseul se termina cu centrul arheologic Pacuiu lui Soare, care din pacate, nu poate fi vizitat de turisti datorita accesului dificil, dar reprezinta o zona cu importante marturii arheologice, incepand din timpul daco-getilor, epoca feudalismului pana in timpul dominatiei otomane.

Traseul Constanta-Cheile Dobrogei pe E60, DN 24, spre localitatea Targusor

Desi un traseu scurt, este deosebit de pitoresc, strabatand valea raului Casimcea, impresionand prin frumusetea peisajelor - dealuri carstice cu pesteri numeroase, cu o vegetatie si fauna specific de stepa.

Incepand cu localitatea Mihail Kogalniceanu, unde se afla si aeroportul international cu acelasi nume, de-a lungul soselei pana in localitatea Casimcea, se desfasoara frumoasele Chei ale Dobrogei, cu rezervatii care impresioneaza prin varietatea vegetatiei si faunei. Localitatea Targusor adaposteste rezervatia "Gura Dobrogei", un obiectiv important din punct de vedere geologic, biologic si speologic. Peisajele sunt de o frumusete rara - santuri naturale si chei brazdeaza malurile abrupte ale vaii, pesteri sapate in calcar, precum "La Adam" si "Pestera Liliecilor" cu specii de plante deosebite, dar si descoperiri arheologice importante, care atesta prezenta vietii omenesti pe aceste meleaguri din timpuri foarte indepartate, inca din paleoliticul mijlociu (100.000-35.000 i.Hr.). Masivul Cheia isi desfasoara cheile pe o lungime de 1,5 km. din localitatea cu acelasi nume pana la Casimcea. Rezervatia este formata din calcare din perioada jurasicului, aici gasindu-se o fauna si flora de interes deosebit.

Alaturi de frumusetile naturale, zona este presarata si cu numeroase urme arheologice, in special gasite in pesterile presarate de-a lungul Cheilor Dobrogei - resturi de unelte, vanat si chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau aceasta zona in epoca preistorica.

Traseul se termina cu localitatea Pantelimon. Din Targusor, pe DJ 225, drumul duce spre ruinele cetatii Ulmetum, unde istoricul Vasile Parvan a descoperit o serie de materiale arheologice datand din secolul al II-lea d. Hr.

Traseul Constanta - Cetatea Histria urmand DN 2A pana la Ovidiu, DN 22 pana la Tariverde si apoi DJ 226 A pana la cetatea Histria

Acest traseu strabate Podisul Casimcei, trecand pe langa lagune si limane fluvio- maritime, ceea ce ii confera un farmec deosebit. Retine atentia in mijlocul unui peisaj aparte Lacul Tasaul, la 35 km. distanta de Constanta, care pe o suprafata de peste 1.000 ha se intinde pana in apropierea marii. Trecand de comuna Tariverde, un loc care merita vazut sunt "Baile Nuntasi". Plajele intinse, precum si namolul lacului Nuntasi, cu un continut ridicat de saruri minerale au dus la amenajarea unui stabiliment balnear in aceasta zona, cu multe atractii turistice - pescuit, vanatoare, plimbari cu ambarcatiuni pescaresti.

Drumul se continua spre Istria, unde, pe malul unui golf linistit, se afla ruinele cetatii Histria, cel mai vechi oras din tara noastra. Pe malul lacului Sinoe, in partea nordica a actualei peninsule Istria, s-a ridicat in urma cu peste doua mii sase sute de ani vestitul oras Histria, intemeiat de navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in ospitalierul golf de odinioara, cu scopul de a face comert cu bastinasii geto-daci. Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba grecesti erau schimbate pe granele, mierea, ceara de albine, pieile de vita, pestele sarat, faclele din rasina pinilor ce existau odata pe aici, oferite de triburile locale. Histria (Istria in limba greaca - denumire luatĒŽ de la fluviul Istros = Dunarea) prospera si se dezvolta timp de opt secole. Asezarea, inconjurata de un puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km; strazile erau pavate cu piatra, iar institutiile de educatie fizicĒŽ = gymnasion si cele cultural-artistice = museion cunosteau forfota obisnuita locurilor de acest fel. Intre secolele I si al III-lea e.n. se instaureaza puterea romana pe meleagurile Dobrogei de azi. In aceasta perioada, in oras se construiesc temple inchinate zeitatilor romane, terme (bai publice), cartiere ale cetatenilor bogati cu case frumoase. Dar golful Halmyris, unde era asezat orasul a inceput sa se impotmoleasca, nisipul inchizand iesirea la Marea Neagra. Cu tot neajunsul creat de lipsa posibilitatilor de a mai face lesnicios negot pe mare, orasul cetate si-a mai prelungit existenta pana in secolul al VI-lea. Cumplita invazie a avarilor, care distrug aproape in intregime cetatea, obliga pe locuitori s-o paraseasca in cautarea unui loc mai ferit de primejdii. Incet, incet, Histria, a carei viata mai palpaie ca o firava lumina se ruineaza; uitarea ii ingroapa si numele si locul.

Dupa descoperirea ruinelor in 1914, numeroase campanii de cercetari arheologice au scos la iveala vestigiile Histriei si au permis totodata degajarea unei parti din cetate pentru a face posibila vizitarea acesteia. Pavajul cu dale mari de piatra al cetatii ne poarta pasii printre ruinele cartierelor de altadata ale Histriei, din care sunt vizibile in prezent bucati de ziduri, fragmente de coloane, socluri inscriptionate, urmele binecunoscutelor terme, pavate cu mozaic, temeliile de calcar ale unui templu inchinat lui Zeus sau Afroditei, toate amintind de orasul infloritor si prosper din antichitate.

Nu departe de cetate se afla amenajat muzeul cetatii, in care de-a lungul timpului au fost reunite documentele arheologice cele mai importante provenite de la Histria - amfore grecesti, inscriptii in limba latina, obiecte de podoaba, unelte si arme datand din epoca elena, apoi romana si romano-bizantina.

In apropierea cetatii Histria se afla unul dintre cele mai frumoase ansamble lagunare din tara - Complexul Razelm - Sinoe. Peisajele din aceasta zona sunt de o rara frumusete, lacurile comunicand cu Marea Neagra prin Gura Portitei, un loc de mare incantare pentru turisti.

Constanta - Mangalia, tur de litoral

Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre, "un pamant al fagaduintei", ce se intinde in judetul Constanta pe o suprafata de 100 km.( din totalul de 244 km. ce formeaza iesirea la mare a Romaniei). Intre Mamaia si Mangalia se intinde parca un singur oras, o complexa statiune, adaugind splendorii sale contemporane acea captivanta metamorfoza a varstelor traite. De-a lungul coastei, un spatiu de o calitate exceptionala etaleaza o salba de statiuni care raspund tuturor varstelor si gusturilor.

Acest traseu este un prilej de a cunoaste litoralul romanesc, locurile sale de tratament, dar si posibilitatile de distractie. Turul de litoral cuprinde o incursiune de o zi de-a lungul tarmului romanesc al Marii Negre prin statiuni, incepand cu Eforie Nord, Eforie Sud, Olimp, Neptun, Venus, Jupiter, Saturn pana la Mangalia, fiecare cu farmecul sau specific. Pe parcursul excursiei turistii pot servi pranzul pe terasa unuia dintre multele restaurante din statiuni sau ca alternativa se poate lua vaporasul pe lacul Siutghiol din Mamaia, unde pot gusta preparate cu specific pescaresc. Nu in ultimul rand, acest traseu include turul orasului Constanta, vizitandu-se Acvariul si Delfinariul, precum si zona peninsulara a orasului, unde se afla Muzeul National de Istorie si Arheologie si monumentele antice - Edificiul Roman cu Mozaic, termele romane sau ruinele cetatii Tomis. Specificul acestui univers pitoresc este dat de impletirea unei multitudini de factori (ambianta deosebit de agreabila, eleganta si distinctia hotelurilor, posibilitati diverse de agrement, factori curativi naturali) ce transforma statiunile in adevarate oaze de relaxare si sanatate.

Concluzionand, se poate afirma ca aceste trasee turistice au un potential turistic foarte mare, deci valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a potentialului turistic al judetului Constanta. Insa ar trebui diversificarea unor trasee turistice care sa acopere tot teritoriul judetului, si amenajarea acestor trasee pentru turisti.

Factorii naturali si intreg patrimoniul cultural contribuie in cea mai mare masura la atragerea clientelei, care trebuie in continuare mentinuta si dezvoltata. Sporirea gradului de atractivitate a obiectivelor tuirstice se poate mari, tinand cont de formele moderne si diversificate ale tratamentului balnear, de conditiile si factorii naturali specifici zonei litoralului Marii Negre, de sporirea gamei de actiuni recreative, satisfacerea gusturilor si preferintelor turistilor romani si straini. De asemenea, ar trebui gasite, promovate si valorificate traditiile si creatiile populare specifice Dobrogei, care ar conduce la captarea atentiei potentialilor turirsti romani si straini.

Baza Tehnico - Materiala

Valorificarea patrimoniului turistic al judetului Constanta implica in prealabil asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti. In esenta, imbinarea acestor elemente are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta.

Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat "de interes turistic", potentialul sau turistic trebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale:

sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti (istorice, cultural-artistice etc.)

sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente, intr-un cuvant de bazĒŽ materiala si de infrastructura necesara pentru a facilita activitatile turistice.

Desfasurarea activitatilor turistice la nivelul exigentelor contemporane si in pas cu mutatiile in perspectiva ale volumului si intensitatii cererii turistice interne si internationale nu se pot realiza, prin urmare, fara existenta unei baze materiale turistice si a unei infrastructuri tehnice si sociale adecvate, menite sa puna in valoare resursele turistice naturale si antropice de care dispune un teritoriu. In general, motivatiile turistice sunt subiective si deci foarte diferentiate; preferintele si mai ales atitudinile turistilor fata de ofertele agentilor economici difera chiar in cadrul unei anumite tipologii de clientela. Din aceasta cauza, resursele naturale si cele antropice pot participa in cele mai diverse combinatii posibile la conceperea unui produs turistic si, in consecinta, la promovarea calatoriilor turistice. Managementul firmelor turistice isi formuleaza obiectivele de profitabilitate pornind tocmai de la acest considerent prioritar: asigurarea continuitatii fluxurilor turistice in arealele in care isi desfasoara activitatea. Pe baza acestor criterii pot fi mai usor intelese si preocuparile pentru evaluarea atenta a patrimoniului turistic, confruntat cu preferintele clientelei.

Legatura dintre activitatea turistica si industria hoteliera este complexa, de profunzime si se desfasoara in ambele sensuri. Pe de-o parte, industria hoteliera se dezvolta ca urmare a circulatiei turistice si, pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionata de exigenta unor spatii de cazare, de gradul lor de echipare, de calitatea si varietatea prestatiilor oferite.

Intr-o localitate, statiune, turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza ca exista suficiente posibilitati de cazare si odihnĒŽ a vizitatorilor. De aceea, dintre formele de baza tehnico-materiala, capacitatile de cazare conditioneaza poate in cea mai mare masura volumul activitatii turistice, desi anumite categorii de vizitatori sositi intr-o statiune nu recurg la serviciile obiectivelor de cazare.

Capacitatile de cazare raman elementul cel mai caracteristic al bazei tehnico - materiale a turismului si pentru considerentul ca celelalte elemente ale bazei materiale indeplinesc functii mult mai eterogene si deci participa cu ponderi relativ oscilante la incasarile provenite din activitatea turistica.

In general, prin capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care asigura innoptarea si odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate, diferentiate in functie de gradul de confort oferit pe perioada de an (sezonaliatea) in care sunt solicitate. Capacitatile de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice etc.) care, in vederea asigurarii unui sejur cat mai atractiv, ofera turistilor conditii optime de adapostire (innoptare), indeplinind, dupa caz, si alte functii caracteristice odihnei in domiciliu temporar (alimentatie, agrement, igiena).

Aplicarea unor studii de fezabilitate pentru determinarea cat mai exacta a investitiilor necesare dezvoltarii bazei materiale de cazare, a capacitatii de primire a fiecarui obiectiv in parte, a gradului de confort preconizat si, mai cu seama, a esalonarii in timp a realizarii obiectivelor prevazute a se executa, necesita ca o prima conditie pregatitoare cunoasterea exacta a specificului pietei turistice si a previziunilor de dezvoltare a circulatiei turistice, urmand ca, pe baza lor, sa fie definite obiectivele de cazare in cadrul cresterilor solicitate de dezvoltarea ansamblului activitatii turistice, pe baza strategiilor de dezvoltare a fiecarei statiuni in parte.

Aprecierile privind politica investitiilor trebuie sa se bazeze pe tendintele de lunga durata ale dezvoltarii economice, in general, si ale dezvoltarii circulatiei turistice, in particular.

In cadrul statiunilor de pe litoralul Marii Negre , ponderea cea mai mare in reteaua de cazare o detine hotelul, unitate formata dintr-o cladire sau un ansamblu de cladiri, care asigura cazarea in camere special amenajate corespunzator dotate. Hotelul ofera, de asemenea posibilitatea de servire a mesei, posibilitatea de distractie, si pune la dispozitia turistilor o gama larga sau mai restransa de servicii.

Unitatile de pe litoral sunt constituite din constructii arhitectonice moderne, amplasate cat mai aproape de plaja, avand in majoritate 6 nivele ( P+5). Exista, de asemenea, intr-o proportie mai mica, ansambluri hoteliere cu 15 nivele (P+14). Indiferent de numarul nivelelor, unitatile hoteliere detin in majoritate circa 600-650 de locuri amplasate in camere cu 2 paturi si mai rar cu 3 paturi. La parter, unitatile de 6 nivele sunt dotate cu doua unitati de alimentatie publica, iar la fiecare cap de hotel, un bar de zi si un bar bufet.

Oferta de hoteluri, pe litoralul romanesc este mare, existand hoteluri de la 5 stele ("Palm Beach, Scandinavia" din Mamaia) , de 4 stele ("Palas, Yaki, Majestic, Savoi" -Mamaia, "Britania"-Eforie Nord), 3 stele ("Hora" - Saturn, "Doina" - Neptun), si de 2 stele ("Arad, Crisana"- Olimp, "Siret, National"- Mamaia).

Urmatoarea forma de cazare, ca pondere este constituita din campinguri si sate de vacanta. Acestea au fost infiintate si s-au dezvoltat ca urmare a avantului ce l-a luat turismul neorganizat si cel semiorganizat. Ca forma de cazare complementara a reusit sa satisfaca in buna masura cererile individuale sau de grup ale turistilor posesori de autovehicule, adepti ai unui contact cat mai direct cu natura si ai unui program cat mai rigid. Practica a demonstrat ca aceste spatii de cazare sunt foarte solicitate, ele fiind in prezent insuficiente in varf de sezon, nereusind sa satisfaca pe deplin cererea existenta.

Vilele si casutele constituie o forma complementara, mai putin utilizata pe litoral. Acestea sunt amplasate izolat sau grupate sub forma satului de vacanta, constituind o forma intermediara, din punct de vedere al confortului, intre hotel si camping.

Unul dintre avantajele economice ale formei de cazare principale, hotelul, este coeficientul de utilizare a capacitatii.

Acest coeficient indica gradul de ocupare a unitatii hoteliere intr-o perioada determinata, de obicei un an calendaristic sau un sezon turistic. Hotelul are cel mai ridicat si constant coeficient de utilizare. Aceasta se datoreaza, in primul rand faptului ca el ofera cel mai ridicat grad de confort posibilitatii de cazare in tot timpul sezonului, indiferent de starea vremii, iar ca numar de turisti cazati in aceeasi perioada de timp detine ponderea cea mai mare.

Unitatile hoteliere de pe litoral se caracterizeaza prin faptul ca ele functioneaza sau pot functiona intreaga perioada a sezonului estival, dar numai cel mult patru luni dintr-un an calendaristic. Din cauza acestui fapt ele sufera o uzura exagerata, ceea ce conduce la cheltuieli suplimentare pentru intretinere, la mentinerea unui personal insuficient utilizat, la degradarea prematura a constructiei si instalatiilor aferente.

Cu toate acestea, hotelul ramane singura forma de cazare capabila sa preia un numar masiv de turisti, mai ales in varful sezonului, cand afluenta turistica este maxima.

Casutele si vilele sunt folosite aproximativ in aceeasi perioada ca si hotelurile, dar au un coeficient de utilizare mai mic. Fata de forma principala de cazare, ele se deosebesc si prin tarife mai mici practicate.

Campingul, ca forma complementara de cazare, are cel mai mic coeficient de utilizare. Din practica s-a constatat ca un teren de campare este ocupat in intregime o perioada mult mai scurta de timp fata de hoteluri si chiar fata de vile si casute. El este solicitat mai mult in varf de sezon, cand timpul este calduros si nu sunt ploi. Din punct de vedere administrativ si organizatoric, campingul este ultimul deschis si primul inchis in timpul unui sezon estival, fata de celelalte forme de cazare. Avantajul de baza al campingului este acela ca necesita cheltuieli mai mici pentru amplasare si intretinere, se exploateaza usor si completeaza cererea de locuri de cazare, mai ales in cazul turismului neorganizat.

Experienta de pe litoral a aratat ca terenurile de campare existente sunt insuficiente in varf de sezon si, de multe ori, stau nefolosite spre sfarsitul sezonului. Ar fi necesar sa existe posibilitati de completare a spatiilor de cazare in varf de sezon prin folosirea complexa a unor terenuri pregatite in prealabil.

Tinand seama ca aceasta forma de cazare se dezvolta din ce in ce mai mult, este necesar a se investi fonduri pentru amenajarea unor noi si variate forme de campare, capabile sa satisfaca cererea prezenta si viitoare, avand in vedere faptul ca orientarea dinamicii dezvoltarii infrastructurii se fundamenteaza pe necesitatea cresterii functionalitatii acesteia.

Privitor la capacitatea de cazare in functie de tipul de unitati, cea mai mare capacitate de cazare o are hotelul, numarul acestora crescand cu 27 unitati, de la 271 (2003) la 331 (2006), si peste 75.000 locuri de cazare. Cea mai mica capacitate de cazare o are motelul, numarul acestora ramanand constant in ultimii ani, cu 3 unitati, si 78 locuri de cazare.

Analizind capacitatea de cazare in functie de forma de proprietate, se observa ca proprietatea privata are cea mai mare capacitate de cazare, cu peste 450 de unitati si aproape 55.000 locuri de cazare, numarul acestora crescand in ultimii ani. Cea mai mica capacitate de cazare o are forma de proprietate cooperatista, numarul acestora ramanand constant in ultimii ani, cu 14 unitati si 780 de locuri cazare.

In ceea ce priveste capacitatea de cazare a judetului Constanta, pe localitati, cea mai mare capacitate de cazare o are statiunea Mamaia, numarul unitatilor de cazare aici a crescut in ultimii ani, astfel crescand si numarul de locuri, in prezent aici se pot caza peste 25.000 turisti. Cea mai mica capacitate de cazare se inregistreaza in localitatea Valul lui Traian, numarul unitatilor de aici fiind constant in ultimi ani - 1 unitate cu 16 locuri de cazare.

In concluzie, se observa ca serviciile de cazare din judetul Constanta s-au dezvoltat si diversificat, ceea ce inseamna si dezvoltarea unei baze tehnico-materiale de cazare adecvate, cu dotari corespunzatoare, care ofera turistilor conditii optime si indeplinesc dupa caz si alte functii. Insa serviciul de cazare este dependent de calificarea personalului, de prestanta acestora, de organizarea muncii in unitatile hoteliere. In acest context, insuficienta spatiilor de cazare, echiparea lor necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele turistilor, ca si numarul mic al lucratorilor sau slaba lor pregatire influenteaza negativ calitatea prestatiei turistice si, prin intermediul acesteia, dimensiunile circulatiei turistice si posibilitatile de valorificare a patrimoniului.

Alimentatia publica este o componenta de baza a servirii turistice, incadrandu-se in grupa serviciilor de baza. Dupa cazare, hrana reprezinta prima necesitate a turistului. Dinamica alimen-tatiei publice este din ce in ce mai mult pusa in legatura cu evolutia dimensiunilor circulatiei turistice. Dezvoltarea turismului intern si international, perspectivele ce se contureaza in aceasta privinta au impus sporirea preocuparilor menite sa asigure alinierea dinamicii serviciilor de hrana la aceea a volumului si exigentelor cererii. Sectorului de alimentatie publica ii revine sarcina de a asigura ansamblul conditiilor necesare pentru ca turistul sa-si poata procura hrana necesara pe tot parcursul calatoriei sau numai a sejurului. El are menirea sa organizeze productia proprie din preparate culinare si sa asigure servirea consumatorilor in cele mai bune conditii. Complexurile de hoteluri si restaurante, structuri organizatorice frecvent intalnite pe litoral, confirma tendinta de asociere a actvitatii de hrana cu aceea de cazare si implicit de turism.

Dezvoltarea retelei de unitati, modernizarea si diversificarea acesteia, cresterea ponderii productiei proprii, sporirea structurii sortimentale, ridicarea nivelului calitativ al servirii sunt cateva din coordonatele ce caracterizeaza dinamica alimentatiei publice. Reteaua de alimentatie publica pe litoral este organizata asemanator intreprinderilor comerciale cu amanuntul. Astfel, ea are in componenta unitati operative, cum sunt: unitati de productie de produse si desfacere (restaurante), unitati de productie (laboratoare), unitati de desfacere (bufete, cofetarii, unitati racoritoare etc.), depozite (alimentare, frigorifice), unitati auxiliare cu caracter gospodaresc (ateliere de intretinere, reparatii).

In functie de obiectivul activitatii, unitatile de alimentatie publica de pe litoral pot fi clasate in:

unitati culinare, concepute ca unitati prin excelenta producatoare de preparate culinare si desfacere a acestora, in scopul satisfacerii necesitatilor zilnice de hrana ale consumatorilor

unitati cu caracter recreativ, care au drept scop principal asigurarea unor conditii de agrement pentru consumatori, prin organizarea de programe distractive;

unitati de tipul cofetarii, patiserii, braserii, berarii care se caracterizeaza in principal prin profilul produselor desfacute.

O alta caracteristica a unitatilor de alimentatie publica de pe litoral consta in regimul de preturi aplicate. Astfel, majoritatea unitatilor aplica la desfacerea produselor sale preturi cu regim special, cote de adaos speciale si preturi categoria I. Diferentierea preturilor se face prin aplicarea unor cote de adaos diferite pentru fiecare tip de unitate si grupe de produs. Pentru acestea se iau in consideratie o serie de factori, cum sunt: gradul de confort (mobilier, vesela, decoratii interioare), conditii de servire (varietatea si calitatea preparatelor, bauturilor), calificarea personalului (pregatire profesionala, tinuta vestimentara), mijloace de agrement (programe artistice, muzicale).

Restaurantele au in dotarea interioara un salon mare pentru servirea turistilor (pe baza de bonuri), o terasa, si mai rar, o gradina anexa, unde se servesc preparate la comanda. Aceste unitati de alimentatie publica au bucatarie spatioasa, cu masini de gatit electrice, marmite cu abur pentru prepararea ciorbelor, ceainice incalzite cu abur, mese calde, pentru pastrarea veselei la temperatura preparatelor culinare, masini electrice pentru curatat zarzavat, cartofi. In dotare intra, de obicei, barul, bufetul, camerele frigorifice, magaziile anexe. In perioada de iarna raman in functiune cateva restaurante, dintre care unele pentru asigurarea necesitatilor de hrana a turistilor veniti la tratament balnear, iar altele pentru deservirea populatiei din orase si a turistilor in tranzit. Restaurantele cu specific, amplasate in statiuni servesc preparate culinare specifice: vanat, pescarie, specialitati gastronomice locale. Dotarea interioara a acestora este astfel realizata incat subliniaza specificul profilului respectiv. Aceste unitati de alimentatie publica sunt foarte solicitate atat de turistii romani cat si de turistii straini, dar sunt insuficiente fata de cerere. Astfel de restaurante se gasesc pe tot litoralul romanesc. In Mamaia, Satul de Vacanta reuneste 19 constructii specifice unor zone folclorice ale tarii. O seara de neuitat, cu specific romanesc, puteti petrece la restaurantul "Nunta Zamfirei" (Eforie Nord), care organizeaza spectacole folclorice, ceremonii de nunta romaneasca inspirate din traditiile locale. Amatorii de preparate din peste sunt asteptati la restaurantul "Insula", din Neptun, iar Complexul "International" ii asteapta pe cei pasionati de bucataria italiana si germana. O seara deosebita, in atmosfera placuta a folclorului romanesc poate fi petrecuta la "Crama Neptun", Restaurantul "Rustic" sau Hanul "Calul Balan" ( statiunea Neptun) sau restaurantul "Poienita" din Costinesti. De asemenea, este celebru si "Hanul Piratilor" din Mamaia,unde seara de seara au loc spectacole cu diferiti interpreti romani.

Restaurantul cu autoservire foloseste un sistem de servire rapida, durata unei mese reducandu-se la circa 20-30 minute. Acest sistem de servire prezinta o serie de avantaje pentru consumatori, cat si pentru intreprindere: posibilitatea servirii mesei la preturi accesibile si intr-un timp scurt, garantia prospetimii produselor, realizarea unui volum de vanzari superior unitatilor de servire, specializarea productiei culinare, reducerea stocurilor etc. Cu toate aceste avantaje, exista foarte putine restaurante cu autoservire, amplasate in statiuni. Unele dintre aceste unitati au regim de functionare permanent (in tot cursul anului), deservind populatia orasului si respectiv, salariatii societatilor. Avand in vedere cresterea prezenta, cat si viitoare a turismului neorganizat si chiar cererea pentru produse culinare cat mai diversificate a turistilor care au hrana asigurata prin biletul de voiaj, este necesara suplimentarea acestei forme de alimentatie publica prin infiintarea de noi unitati.

Unitatile de alimentatie publica, tip braserii, berarii sunt amplasate in toate statiunile si au rolul de a completa necesitatile de hrana a turistilor intr-un timp relativ scurt si la un pret acceptabil.

Cofetariile, patiseriile, placintariile completeaza reteaua de alimentatie publica cu racoritoare, dulciuri si produse de patiserie. In general, aceste unitati sunt apreciate de turisti, dar nu sunt in permanenta aprovizionate cu produsele cele mai solocitate. In afara de produsele clasice ale acestor unitati, ar trebui sa se diversifice mai mult sortimentul de praparate de patiserie si placintarie specific locale cum ar fi: placinta dobrogena, suberec, etc. Un rol important al cofetariilor este acela de a asigura si micul dejun pentru turistii care solicita acest serviciu. Se poate spune ca mai sunt necesare unele masuri pentru dezvoltarea si diversificarea acestor tipuri de unitati de alimentatie publica. Turistul este dispus si doreste sa serveasca oricand si rapid produse cat mai diversificate, mai ales daca unitatile sunt astfel amplasate si aprovizionate incat sa-l atraga.

Barurile de zi se afla, de obicei, la parterul hotelului, unul la intrarea din holul receptiei si altul la celalalt capat al hotelului. Barul de noapte, amplasat intr-o constructie separata de hotel, se deosebeste de cel de zi prin faptul ca serveste si preparate culinare, are program distractiv, capacitate mare de functionare diferit de cel al barului de zi. De asemenea, se percepe o taxa la intrare si se practica preturi mai mari.

Discoteca este o unitate destinata in special turistilor tineri, oferind un mijloc de distractie potrivit varstei lor, fara a servi preprate culinare. Un aspect relativ neplacut in aceste unitati este faptul ca predomina o atmosfera destul de incarcata si zgomotoasa. Au aparut in ultimii ani unitati de acelasi profil, dar cu un cadru mai intim, mai putin zgomotos si programe muzicale diferite (cafe-concert, dans).

Un alt tip de unitate de alimentatie publica o constituie bufetul. Unitatile de acest tip sunt amplasate in majoritatea lor pe plaja, purtand denumirea de dotari plaja. Aceste bufete, restaurantele cu autoservire si braseriile sunt unitati in care se pot servi preparate culinare (gratare, preparate reci) in tot timpul zilei. Unitatile de acest tip sunt amplasate si fac parte de obicei, din unitatile de cazare si alimentatie publica, insirate de-a lungul falezei, purtand denumirea acestora. In timpul zilei aceste unitati sunt cele mai solicitate dintre toate unitatile de alimentatie publica ale retelei.

La capitolul alte unitati sunt incluse: chioscuri de racoritoare, tonete mobile pentru vanzarea unor produse preambalate, masini de fabricat si de debitat inghetata, vata de zahar, gratare pentru mici, bere etc. Acestea completeaza reteaua de alimentatie publica a societatii si se inscriu in categoria denumita comert stradal. Ele au avantajul ca sunt mobile, usoare si se pot amplasa pe aleile de circulatie a turistilor in drumul lor spre plaja sau hotel.

Lipsesc din dotarea retelei automatele, care ar fi necesare, avand in vedere rapiditatea servirii, economia de timp, de spatiu si de personal.

In ceea ce priveste numarul unitatilor de alimentatie din judetul Constanta (restaurantele, barurile, hotelurile cu restaurante), numarul acestora a evoluat .

Se poate observa o crestere a unitatilor de alimentatie in ultimii 4 ani de la 993 la 1.233 (240 de unitati alimentare), ceea ce demonstreaza faptul ca s-au diversificat si s-au dezvoltat. Numarul restaurantelor a crescut cu 213 unitati in ultimi 4 ani, iar cel al hotelurilor cu restaurant a crescut

Dezvoltarea retelei de unitati de alimentatie publica, modernizarea si diversificarea ei, cresterea productiei proprii, sporirea structurii sortimentale, ridicarea nivelului calitativ sunt cateva din coordonatele care atrag potentialii turisti pe litoralul Marii Negre. Sursa de valuta pe care o ofera turismul international este un motiv suficient pentru a investi fonduri necesare in vederea diversificarii retelei de alimentatie publica, stiind ca motivatia turistica a celui care viziteaza litoralul nu este numai marea, ci si dorinta de destindere, de a vedea si de a cunoaste locuri si lucruri noi.

Privit in calitate de componenta de baza a serviciului turistic, alaturi de transport, cazare, alimentatie, agrementul indeplineste o serie de functii particularizate in raport cu nevoile turistului sau ale organizatorului. Astfel, in concordanta cu cerintele turistului, agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica a acestuia, divertismentul si dezvoltarea capacitatii sale. In cazul acoperirii nevoilor fizice, activitatile sportive, cele care pun in miscare organismul, de la simpla plimbare pana la realizarea unor performante, detin un loc important. In ceea ce priveste latura psihica, activitatilor cultural-distractive si celor instructiv educative le revine un rol hotarator: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea bagajului de cunostinte ale turistului.

Pe plan economic, dezvoltarea agrementului raspunde exigentelor de crestere a atractivitatii statiunilor turistice. Totodata, agrementul reprezinta mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor. Stimuleaza circulatia turistica, fiind o sursa importanta de incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii. Dezvoltarea agrementului reprezinta un mijloc de asigurare a competitivitatii statiunilor turistice. Agrementul reprezinta un element important de care trebuie sa se tina seama in amenajarea zonelor turistice. Tot mai frecvent se vorbeste in procesul de amenajere de o strategie a agrementului, care sa valorifice componenta economica a fiecarei zone, sa realizeze o planificare de ansamblu si pe termen lung a raportului om - natura, sa asigure o dimensionare ponderat - rationala a dotarilor, o adapatare a acestora la configuratia spatiilor verzi si peisajelor.

In cazul turismului de litoral, a carei motivatie o reprezinta cura helio - marina si practicarea sporturilor nautice, organizarea agrementului inseamna amenajarea plajelor pentru o cura activa (tobogane, jocuri, concursuri); existenta unor centre de initiere in practicarea sporturilor nautice si punctelor de inchiriere a materialului sportiv (barci, hidrobiciclete, schi-uri, yole, surfing-uri etc.); realizarea unor porturi de agrement, cluburi de vacanta. Aceste componente se intalnesc si in dotarea litoralului romanesc, iar lor li se mai pot adĒŽuga alte mijloace de agrement ca: parcuri de distractii, sali de spectacole, terenuri de sport etc. O forma particulara de agrement si corespunzator, de vacanta, in care tara noastra are vechi traditii si care se bucura de aprecierea turistilor, o reprezinta echitatia. Existenta unor herghelii renumite, cum este cea de la Mangalia, favorizeaza dezvoltarea acestei forme de agrement, careia i se asocieaza plimbarile cu trasura si alte mojloace hipo.

Strategia de dezvoltare a agrementului tine seama, pe de o parte, de motivatiile, aspiratiile si asteptarile turistilor, iar pe de alta parte, de profilul, structura si specificul statiunilor. Corespunzator, desfasurarea activitatii de agrement presupune existenta unor echipamente adecvate (porturi de agrement, puncte de inchiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de echitatie terenuri si sali de sport etc.), personal cu pregatire de specialitate (animatori), programe (excursii, concursuri, expozitii, festivaluri, activitate artizanala s.a.). Principalele caracteristici ale turismului de litoral sunt determinate de puternica sezonalitate, durata mare a sejurului, motivatia deplasarii, intensitatea circultiei turistice etc. Principalele dotari si amenajari la agrementul pe litoral sunt urmatoarele:

plaje amenajate si dotari aferente

plaje cu circulatie libera

agrement nautic (debarcadere, salupe, yole, barci cu motor, nave de agrement, teleschi

nautic, hidrobicicletele, surfing, scoli de surfing)

parcuri de distractii

mini-car, piste de karting, trenulete, bowling, discoteci, biliard, jocuri mecanice

piscine acoperite si in aer liber

saune, solarii, minigolf

sali de gimnastica si aerobic

stadioane, cinematografe in are liber sau acoperite

teatru de vara

terenuri de sport

sali de conferinta

acvariu - delfinariu

cluburi, baruri de noapte

echitatie si menaj pentru copii

emisiuni Radio Vacanta

plimbari cu elicopterul, lansari cu parasuta etc

excursii diverse (tur de litoral, Turcia-Bulgaria-Grecia, Delta Dunarii, Nordul Moldovei, Bucuresti )

Un alt aspect ce trebuie avut in vedere in elaborarea conceptiei de agrement este asigurarea implicarii turistului in desfasurarea programelor de divertisment. Are loc astfel o trecere a acestuia de la calitatea de "spectator" la cea de "participant activ", aceasta constitiuind o caracterisitica a conceptiei moderne de agrementare a statiunilor; se poate afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei activitati eficiente.

Serviciile suplimentare sunt prestate intr-o gama relativ variata. Astfel, odata cu sosirea turistului, este necesar sa i se puna la dispozitie, prin receptia hotelului, transportul bagajelor, cumpararea unor publicatii, diferite informatii privind locurile de distractii, pastrarea valorilor in casa de valori, convorbiri telefonice interurbane sau internationale si altele. Ghizii, interpret si dispecer, insotesc turistii straini de la aeroport pana la hotel si pe toata durata sejurului. In general, se poate spune ca societatile comerciale de pe litoral ofera o gama larga de servicii, dar nu suficienta si organizata. Din categoria serviciilor suplimentare fac parte si excursiile. In fiecare statiune sunt amplasate birouri care se ocupa cu programarea si efectuarea acestora, in tara si in strainatate, cu plata in lei sau in valuta. Astfel, se efectueaza excursii in Delta Dunarii sau pe canal, la Cetatea Histria, Adamclisi, Murfatlar, Bucuresti precum si in Bulgaria, Turcia, Grecia. Aceste excursii se organizeaza cu autocare (in tara), iar in Turcia sau Grecia cu avionul sau vaporul. Evident, mai sunt multe trasee turistice care pot fi vizitate, mai exista deficiente de organizare, dar calitatea acestor servicii se poate imbunatati. Pentru turistii romani si straini ar prezenta interes vizitarea nu numai a obiectivelor turistice si a monumentelor arheologice ale judetului Constanta, ci si obiectivele industriale din tara, cum ar fi: Barajul de la Arges, Portile de Fier, Transfagarasanul etc.

Desi structura agrementului a cunoscut in ultima perioada o dezvoltare substantiala, ea nu este suficienta si, mai ales, destul de diversificata pentru a face fata cererii din ce in ce mai mari. Spre exemplu, terenurile de minigolf sunt prea putin folosite, mai ales de turistii romani, din cauza lipsei de instructori pentru acest sport, care se practica la noi pe o scara restransa. Multe dintre aceste terenuri stau nefolosite in majoritatea timpului, fara a li se da o alta destinatie.

In bowling-uri exista sali special amenajate pentru jocuri mecanice, care au fost aduse din import inca de la inceputul dotarii statiunilor respective. Pana in anul 1989 automatele de poker erau nefolosite din cauza uzurii pe care au suferit-o, dupa 1990 s-au dotat sali cu jocuri mecanice noi, de alt tip si cu mese de biliard etc. Pana in 1989 centrele de echipament sportiv erau aproape inexistente. Sporturile nautice se limitau doar la plimbari cu hidrobicicleta si cu barca (si acestea insuficiente). In statiunile de pe litoral nu se practicĒŽ schiul nautic, nu se faceau plimbari pe mare cu ambarcatiuni usoare, iar parcurile de distractii erau rudimentare si destinate copiilor. Turistii romani se limitau numai la restaurant, bar sau discoteca, unitati de agrement ce aveau in general, programe asemanatoare. Dupa 1989 a inceput initiativa de piata (hoteluri - restaurante luate in locatie de gestiune), luandu-se masuri pentru realizarea de prestatii suplimentare pentru diversificarea si dezvoltarea infrastucturii, ceea ce a condus, in prezent, la marirea gradului de atractivitate a statiunilor.

Judetul Constanta concentreaza 43% din potentialul turistic al tarii, reprezentand una dintre cele mai importante zone turistice ale Romaniei. Intre factorii de ordin natural, care confera calitati superioare curei balneare pe teritoriul romanesc, mentionĒŽm: orientarea plajei spre sud-est, durata mare de stralucire a soarelui pe timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea termica de la o zi la alta, precipitatiile rare, brizele, apa marii, namolurile curative.

Litoralul dispune de o salba de statiuni, alcatuita din : Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia.

Costinesti

Statiune balneo-climaterica estivala aflata in extremitatea sud-esticĒŽ a Romaniei (la 28 km sud distanta de Constanta), in raza Comunei Tuzla, pe tarmul Marii Negre, la 10 m deasupra nivelului marii. Durata de stralucire a soarelui este de 10-12 ore pe zi. Factorii de cura naturala sunt clima marina excitanta, aerosolii puternic salinizati, radiatia solara si apa marii. Plajele sunt intinse cu nisip fin, ideale pentru helioterapie si talasoterapie, orientate spre sud, si cu expunere la soare in tot cursul zilei (specific de care beneficiaza putine plaje din Europa). Este denumita si "Statiunea Tineretului", in 1940 fiind amenajata aici prima tabara de copii. In anii care au urmat, baza turistica a fost construita special pentru acest tip de turism - in special vile bungalow, casute de lemn si de piatra, discoteci. Are o capacitate de cazare de aproximativ 6.000 locuri - in vile, hoteluri, casute de piatra si lemn.

Aici se pot trata boli reumatismale degenerative, in stare latenta, stari de slabiciune, anemie secundara, rahitism etc. Statiunea gazduieste un modern complex de vacanta pentru tineret, si o tabara studenteasca internationala, careia i se datoreaza renumele statiunii. Atmosfera tinereasca este intregita de numeroasele manifestari cultural - artistice ce se desfasoara aici, de bazele de agrement moderne, de antrenantele emisiuni transmise de "Radio Vacanta". Hotel Forum pune la dispozitia oamenilor de afaceri si o sala polivalenta, cu o capacitate de circa 300 locuri. Localitatea Costinesti da posibilitatea celor care prefera turismul rural si de agrement sa se cazeze in cele 4 pensiuni omologate pentru aceasta forma de turism, si anume "Leo", "La Rodica", "Junona Tour", "Stefania".

Eforie Nord Statiune cu sezon permanent, integrata orasului Eforie, aflata la extremitatea sud-estica a Romaniei(Constanta -Techirghiol), pe fasia litorala dintre lacul Techirghiol si Marea Neagra, la 6-20 m peste nivelul marii, la 14 km distanta de Municipiul Constanta. Statiunea si-a inceput activitatea in 1894, cand Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a construit aici un sanatoriu. A doua statiune a litoralului (ca marime), Eforie Nord este renumita in toata Europa datorita tratamentelor cu factori naturali existenti aici. Vara, data fiind nebulozitatea redusa, soarele straluceste 10-12 ore pe zi. Factorii de cura naturala sunt clima marina excitanta, apa marii care este clorata, sulfatata, sodica, magnezica, hipotonica (mineralizare medie 15,5 gr), apa sarata a Lacului Techirghiol (grad mediu de mineralizare de 70-80 gr), namol sapropelic extras de pe fundul lacului, radiatie solara si aerosoli salini. Plajele au un nisip fin si sunt amenajate pentru helioterapie si talasoterapie. Pe malul Lacului Techirghiol exista un Complex - Sanatoriul Efosan - pentru tratament in aer liber. Acesta este dotat cu instalatii pentru impachetari cu namol rece provenit din lac sau din mare, instalatii pentru tratament ginecologic, cabinete pentru efectuarea de tratament cu Gerovital, Boicil si Pell Amar. Exista zone delimitate pentru bai in lac. Statiunea dispune de doua baze de tratament (una conectata la reteaua de hoteluri: Meduza, Delfinul si Steaua de Mare, si cealalta la Clinica de 120 de locuri a Institutului de Balneofizioterapie si Recuperare Medicala, o unitate specializata a Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti). Functionand pe tot parcursul anului, clinicile sunt dotate cu aparatura moderna pentru diagnosticare si tratament. O seara de neuitat, cu specific romanesc, puteti petrece la restaurant "Nunta Zamfirei", care organizeaza spectacole folclorice, ceremonii de nunta romaneasca inspirate din traditii locale. Farmecul marelui parc natural in care este situata statiunea, frumoasa plaja (3 km lungime si latime ce ajung la 100 metri), terenurile de sport, piscinele, accesorile pentru activitati nautice confera statiunii o atmosfera originala. Tot aici s-a inaugurat primul port turistic privat de pe litoralul romanesc in golful de pe plaja Belvedere. Investitia in valoare de peste 800.000 euro, este un port pentru nave usoare de agrement, iahturi de croaziera, veliere si ambarcatiuni sportive. Portul turistic Europa Yacht Club situat in golful artificial al plajei Belona din Eforie Nord ocupa o suprafata de aproximativ 2 hectare, acvatoriul putand adĒŽposti la cheiuri aproximativ 60 de ambarcatiuni usoare cu un pescaj maxim de 3 metri.

Eforie Sud Eforie Sud este o statiune estivala integrata orasului Eforie, aflata in extremitatea sud-estica a Romaniei, pe fasia de litoral cuprinsa intre Marea Neagra si Lacul Techirghiol, 6-20 m peste nivelul marii, la 5 km distanta de Eforie Nord si la 19 km distanta de Constanta. Construita la inceputul secolului XX, statiunea a purtat initial numele de fosta poeta a Reginei Maria a Romaniei - Carmen Sylva. Este o statiune balnoclimaterica a carei minunata riviera maritima coboara in trepte succesive spre plaja, lunga de aproximativ 2 km. Fosta statiune Carmen Sylva detinea primul stabiliment balnear din Dobrogea (1892) iar din 1930 era cea mai importanta baza turistica a litoralului romanesc. Se fac simtite brizele de mare si de uscat, cu viteze reduse.

Aici existĒŽ un sanatoriu pentru copii - centrul balnear "Bai Reci" - cu afectiuni reumatologice, cu regim permanent, care trateaza indeosebi slabiciunea fizica si rahitismul. Faleza litorala (de la a carei inaltime de 25-35 m se deschide o splendida panorama), discotecile, teatrul in aer liber, sunt atractii ale acestei statiuni ce uimeste prin multimea florilor sale.

Jupiter - Cap Aurora

La 40 km. de Constanta si la 4 km de Mangalia, Jupiter - Cap Aurora sunt statiuni climaterice estivale ce s-au dezvoltat in jurul lacului artificial Tismana, intre padurea Comovora si tarmul marii. Jupiter, una dintre statiunile noi ale litoralului romanesc (a fost inaugurata in iulie 1968), dispune de 8.500 locuri de cazare, in hoteluri de 1-2 stele, vile, casute. Aceasta dispune de numeroase restaurante, baruri si cluburi de noapte, camping, cinematograf, teatru, terenuri de tenis si minigolf, bazine de inot, popicarie, ambarcatiuni pe lacul Tismana etc. In lunile de varĒŽ cerul ramane in mare parte senin, iar soarele straluceste in medie 10-12 ore. Plaja statiunii se intinde pe o distanta de 1 km intr-un golf pitoresc. Soarele si marea fac ca statiunea Jupiter sa fie un loc de vacanta preferat si un loc pentru tratamentul diferitelor afectiuni. Posibilitati multiple de distractie, practicare a sporturilor nautice, excursii in interiorul tarii si in strainatate etc.

In continuarea sa, pe o lungime de 1 km se intinde statiunea Cap Aurora, cea mai tanara si cea mai mica statiune a litoralului romanesc, cu o capacitate de 2.500 de locuri de cazare. Statiunea atrage nenumarati turisti prin frumusetea peisajului si a hotelurilor sale cu nume de pietre pretioase cum ar fi: Opal, Granat, Onix, Safir, Rubin, Agat, Cristal, Diamant, cu o arhitectura originala, cu descresteri volumetrice, pana la nivelul plajei.

Atrag atentia in aceste statiuni 2 localuri deosebite: barul Paradis din Jupiter si restaurant Catunul in Cap Aurora, renumite pentru arhitectura lor specific dobrogeana.

Neptun - Olimp

Aflate la o distanta de 38 km de Constanta si 9 km de Mangalia, cele doua statiuni Neptun si Olimp - se numara printre statiunile noi ale litoralului, ambele fiind construite dupa 1972. La o altitudine de 5 - 20 metri, asezate pe pragul de nisip dintre mare si padurea Comovora, complexul turistic este o oaza de liniste si prospetime, o adevarata gradina a litoralului romanesc. Caracteristicile definitorii ale acestui complex turistic modern sunt calitatea si eleganta, atat in ceea ce priveste confortabilele vile si hoteluri, cat si prin serviciile de alimentatie publica pe care le ofera.

Asezata intre Padurea Comorova si Lacul Tatlageac, intr-o zona cu o vegetatie relativ bogata (paduri cu specii de arbori din zone meridionale), Olimp poate fi considerata statiunea cu cel mai inalt confort hotelier de pe litoralul romanesc, remarcandu-se prin eleganta arhitectonica a ansamblului hotelier de 3 stele: Amfiteatru, Panoramic, Belverde si grupul de hoteluri purtand denumirile provinciilor romanesti: Moldova, Transilvania, Oltenia, Muntenia.

Statiunea Neptun, cu o capacitate de cazare de 12.000 locuri, asezata intre lacul cu acelasi nume si frumoasa padure Comovora, poate fi considerata o adevarata gradina a litoralului. Spatiile de cazare sunt hoteluri de 1-3 stele, vile, casute de vacanta si camping.

Oferta de agrement pentru turisti este foarte variata: practicarea de sporturi nautice - yole, sky-jet, sky nautic, debarcaderul cu ambarcatiuni pentru plimbari cu barca sau hidrobicicletele pe cele 2 lacuri din statiuni, teren de echitatie, 5 terenuri de tenis, 3 terenuri de minigolf, bazine (8 bazine in aer liber si 4 bazine acoperite), Bowling Neptun si Bowling Olimp, Gradina de vara Olimp, Gradina de vara Neptun - pentru filme si spectacole in aer liber. De asemenea exista cabarete si cluburi, parcuri de distractie.

Alaturi de oferta de agerment deosebit de variata, statiunea Neptun - Olimp prezinta facilitati pentru turismul balnear. Astfel, Complexul balnear Doina (functioneaza in regim permanent) este prevazut si cu o baza de tratament, dotata cu cabinete medicale moderne, sali de masaj, hidroterapie, electroterapie, tratamente cu namol, sauna, sala de gimnastica, piscina acoperita cu apa de mare. In aceasta clinica se trateaza reumatismul, afectiuni ginecologice, spondiloza, artroza etc. Sunt nelipsite procedurile pe baza de namol din lacul Techirghiol, precum si cele cu Gerovital, Aslavital sau Pell Amar (o solutie injectabilĒŽ avand la bazĒŽ un extract de namol de la Balta AlbĒŽ sau liniment sau gel bazate pe acelasi extract), produse terapeutice romanesti de renume mondial prevenind imbĒŽtranirea prematura si regenerand organismul, utilizate in cure de slabire sau de infrumusetare.

In afara bazei hoteliere, aici exista un "sat de vacanta" (casute de vacanta) si doua popasuri turistice. Punct de plecare pentru a vizita diferite zone de interes turistic (turul litoralului romanesc, excursii in Delta Dunarii, excursii la ruinele vechii cetati Histria, secolul VII i.e.n., podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizeaza excursii pe litoralul bulgaresc al Marii Negre (Balcik, Albena, Nisipurile de Aur, Varna). Exista si un parc dendrologic (cedrii, chiparosi, pini, stejari, tei, mesteceni etc.)

Venus

Asezata intre Cap Aurora si Saturn, la 3-20 m deasupra nivelului marii, la 41 km sud de Municipiul Constanta, si pe la 5 km de Mangalia, in jurul unui lac artificial, pe un promotoriu caracterizat prin coborarea in panta, ce formeaza un frumos amfiteatru, statiunea balneoclimaterica sezoniera, care poarta numele zeitei frumusetii, este un loc cochet si elegant, cu o salba de hoteluri construite intr-un arhitectural deosebit, majoritatea purtand nume de fete: Brindusa, Claudia, Lidia etc. Avand o capacitate de cazare de 9.500 locuri de cazare, in hoteluri de 1-3 stele, vile, casute, bungalow-uri si un camping, statiunea Venus impresioneaza prin frumusetea gradinilor sale. Ca si celelalte statiuni din constelatia litoralului romanesc, Venus beneficieaza de brizele marine, de stralucirea soarelui construind un veritabil punct de atractie pentru orice turist dornic de reecrere. Plaja are un nisip fin si acolo izvorasc ape minerale sulfuroase hipotermale, captate si utilizate pentru dusuri amenajate intr-un spatiu anume. Nu lipsesc nici terenurile de sport si discotecile, camping, mai multe restaurante, magazine de dulciuri, cafenele, baruri si cluburi de noapte, un cinematograf in aer liber, terenuri de volei, handbal si minigolf, discoteci, un parc de distractii etc. In partea de sud a statiunii exista un pavilion special amenajat pentru cei care urmeaza impachetari cu namol sapropelic si fac bai sulfuroase; tot in partea de sud a statiunii se afla si o importanta crescatorie de cai de rasa. Posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt numeroase: practicarea sporturilor nautice (yahting, wind-surfing, hidrobiciclete), excursii pentru vizitarea statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre, excursii cu vaporul pe Marea Neagra sau pe Canalul Dunare- Marea Neagra, excursii in Delta Dunarii, la vechea cetate a Histriei (secolul VII i.e.n.), la statiunea viticola Murfatlar, la statiunile de pe litoralul bulgaresc al MĒŽrii Negre, partide de calarie etc.

Saturn

Cea mai sudica statiune sezoniera a litoralului, aflata la o distanta de 43 km de Constanta si 1 km de Mangalia, Saturn este asezata in jurul unui golf linistit, fiind profilata pe tratamentul afectiunilor ginecologice si a altor boli asociate, precum si pentru odihna. Statiunea beneficieaza de cca. 25 zile insorite pe luna. Apa marii are, in timpul verii, o temperatura medie de 20-25 grade Celsius. Statiunea dispune de 14.000 locuri de cazare in hoteluri de 1-3 stele, vile, casute si campingul Saturn. Diverselor posbilitati de cazare se adauga restaurantele si barurile, teatrul in aer liber, terenurile de sport, posibilitatile de pescuit si echitatie pentru a asigura petrecerea unui sejur deosebit de agreabil. Incepand cu sezonul estival al anului 2001, in cadrul Hotelului "Hora" (3 stele) functioneaza o baza moderna de tratament, dotata cu instalatii tratament si sali de gimnastica.

Techirghiol

Oras situat in extremitatea sud-esticĒŽ a Romanei (Judetul Constanta), pe malul dinspre nord-vest al Lacului Techirghiol (11,6 km pĒŽtrati), intr-o valcea inconjurata de mici coline, 15-20 m deasupra nivelului marii, 18 km sud de Municipiul Constanta, nu departe de mare (3 km). Statiune in sezon permanent. Briza marina se resimte aici mult mai putin decat pe tarmul marii, in schimb briza lacului se face simtita din plin. Lacul Techirghiol este renumit pentru apa sa sarata (grad de mineralizare: 86gr/litru) si pentru namolul sapropelic cu efecte extraordinare in tratamentul bolilor. Statiunea dispune de cinci baze de tratament, un sanatoriu balnear pentru adulti si un altul pentru copiii cu deficiente motorii (cu regim permanent), un sanatoriu pentru copiii cu afectiuni reumatismale si rahitism, si o baza de tratament in aer liber pentru sedinte de aerohelioterapie, impachetari cu namol rece prelevat din lac, urmate de bai in lac. Tratamentul consta in bai calde in cada sau bazin cu apa sarata pompata din lac, impachetari cu namol sapropelic cald, inhalatii, electroterapie si hidroterapie.

Cazarea este asiguratĒŽ in sanatorii, hoteluri, pavilioane, vile sau locuinte particulare. Dispune de 1.370 de locuri de cazare, din care 1.040 de locuri in cadrul Sanatoriului Balnear si de Recuperare Medicala. Posibilitati de petrecere a timpului liber variate: cinematograf, teatru de vara, terenuri de sport, excursii in statiunile de pe litoralul romanesc si bulgaresc, excursii in Delta Dunarii, etc.

Mangalia

Aflata la 44 km de Constanta, Mangalia este o statiune balneoclimaterica permanenta, aflata in extremitatea tarii (Judetul Constanta), la tarmul Marii Negre, la 0-10 m deasupra nivelului marii. Este situata la aceeasi latitudine cu statiunile mediteraneene Monaco, San Remo si Nisa. Este o asezare de o varsta cu Tomisul. Cea mai sudica statiune de pe litoralul Marii Negre, este singurul loc din tara unde iarna temperatura ramane peste 0 grade Celsius. Are o clima dulce, asemanatoare cu cea mediteraneeana, ceea ce face ca primavara sa soseasca mai devreme, iar toamna sa intarzie aici mai mult. Mangalia este singura statiune maritima care detine izvoare minerale provenite de la izvoare din partea de nord a orasului, din zona plajei dintre statiunile Saturn si Venus, (sulfuroase, mezotermale, radioactive folosite din antichitatea romana). Aici, de asemenea, se gasesc namolul sulfuros de turba, care este bogat in minerale si este extras din mlastinile din nordul orasului (se apreciaza cĒŽ exploatarea acestuia sa dureze vreme de 250 de ani), si clima marina bogata in aerosoli salini si radiatia solara. Toate acestea au un efect intaritor asupra organismului uman.

Statiunea are doua baze de tratament moderne: un hotel la Mangalia (cu peste 500 locuri in camere de doua paturi), dotat cu instalatii de tratament proprii (patru bazine pentru kinetoterapie cu apa sulfuroasa, o sectie pentru electroterapie, doua sectii pentru hidroterapie, o sectie de pneumoterapie, sali de gimnasticĒŽ medicala si saloane pentru masaj, cabinete de geriatrie, laboratoare pentru analize si investigatii, cabinete pentru acupuncturĒŽ, bazine cu apa de mare incalzita, tratamente cu Boicil, Pell Amar, Alflutop, bai de plante etc.) si un Sanatoriu balnear pentru recuperare. Acesta are numeroase sectii, care prin dotarea excelenta permit tratament zilnic pentru 500 persoane.

Totodata orasul ofera numeroase posibilitati de recreere si distractie (discoteci, cine-matografe, biblioteci, terenuri de sport, popicarie, excursii cu vaporul etc.). Aici se gaseste unul din cele mai moderne centre de conferinte si reuniuni de afaceri, Centru Roman de Afaceri "Marea Neagra". Construit pe ruinele cetatii Callatis, centrul imbina in mod original afacerile cu turismul, la dispozitia clientilor fiind hotel "President" (4 stele). Intalnirile de afaceri sunt organizate in cele trei sali moderne ale acestuia: Sala Belverde, Business Club, Sala Ovidiu. In statiune se poate practica echitatia.

Pana la granita cu Bulgaria, pentru amatorii de liniste, localitatile "2 Mai" si "Vama Veche" sunt 2 locuri de un pitoresc deosebit, care in ultimii ani au devenit punctul predilect de intalnire estivala a artistilor din toata tara. Desi aceasta zona a tarii este specificĒŽ turismului de litoral, localitatea "2 Mai" se remarca prin cele 20 pensiuni agroturistice, incluse in reteaua Asociatiei Nationale a Turismului Rural, Ecologic si Cultural, cu o capacitate de cazare cuprinse intre 4 si 32 persoane.

Mamaia

La 3 km nord de Constanta, Mamaia este cea mai mare statiune din Romania (6-8 metri altitudine), denumita "Perla Marii Negre", este dezvoltata pe o fasie de nisip scaldata la rasarit de valurile marii, iar la apus de apa dulce a lacului Sutghiol. Primul stabiliment balnear dateaza din perioada 1906-1919, in prezent fiind una din cele mai frumoase statiuni maritime europene. Datorita asezarii sale excelente, se simte necontenit suflarea brizelor de zi si de noapte, care bat cand dinspre mare, cand dinspre lac. In plin sezon, este scaldata in soare 10-12 ore pe zi. Plaja statiunii, ce poate rivaliza cu celebrele plaje de la Cannes sau Saint Tropez de pe coasta de Azur, este acoperita de un nisip deosebit de fin, intins pe o lungime de 8 km si o latime de 100-200 metri, permitand helioterapia si talasoterapia. De-a lungul acestei plaje exceptionale se insira elegante si cochete majoritatea celor 65 de hoteluri, vile si campinguri. Un loc foarte pitoresc il reprezinta "Satul de Vacanta", situat la intrarea in statiunea Mamaia, cu cele 31 restaurante ale sale, impodobite in stil rustic, conform regiunii pe care o reprezinta fiecare si oferind din bucataria respectivei regiuni. Statiunea beneficiaza de o multime de restaurante, grĒŽdini, baruri si cluburi de noapte, cofetarii, alimentare, cinematografe, discoteci, parcuri de distractii, terenuri de sport, minigolf , popicĒŽrii, teatru in aer liber etc. Aici turistii pot incerca ridicarile cu parasuta, scufundari, sau windsurfing. Teatrul de vara din Mamaia gazduieste in fiecare vara "Festivalul muzicii usoare romanesti Mamaia". Tot aici functioneaza din anul 1966 un post de radio local, "Radio Vacanta", care, in intervalul mai-octombrie, difuzeaza emisiuni de divertisment si programe in 5 limbi (romana, engleza, franceza, germana si rusa). Programele sunt receptionate in toate statiunile de pe litoralul romanesc. Lacul Sutghiol ofera posibilitatea practicarii sporturilor nautice (schi nautic, yachting, surfing etc.) sau plimbari cu vaporasul pana la "Insula lui Ovidiu", locul unde se spune ca s-ar afla mormantul poetului exilat. Exista posibilitati de pescuit pe lacul Mamaia. Se pot vizita de asemenea Delfinariul si Planetariul din Mamaia. Tot aici, turistii de pe litoral se pot plimba cu telegondola. Plimbarea este la 50 metri deasupra pamantului iar traseul are o lungime de 2,2 kilometri, pe distanta dintre Hotelul Perla si piata de la Cazinoul din Mamaia. Telegondola functioneaza pe principiul unei telecabine si dispune de 18 cabine, cu o capacitate de 6 locuri fiecare. Poate transporta 1.500 de oameni pe ora, cu o viteza de 5 metri pe secunda. Din telegondola turistii pot admira plaja si marea, dar si privelistea deosebita a lacului Sutghiol. Inedit in Mamaia este Aqua Magic, primul parc de distractii acvatic din Romania. Parcul este situat la intrare in Mamaia, pe o suprafata de 2 hectare. Una dintre atractiile statiuni este Scoala de Samba "Undias de Tijuca", unde, in fiecare seara trupa de samba canta si danseaza pe scena ridicata pe esplanada de la Cazino.

Concluzie

Putem spune ca serviciul de agrement - divertisment din judetul Constanta, s-a diversificat foarte mult in ultimii ani prin aparitia de noi unitati de agrement, inedite in tara. Toate statiunile ofera conditii prielnice calitative si cantitative de petrecere a timpului liber. Cu cat oferta de prestatii este mai mare cu atit riscul pierderii clientelei scade. Pentru aceasta trebuie sa se modernizeze si diversifice infrastructura turistica.

Principalele resurse turistice din Romania genereaza si formele de baza ale turismului romanesc: montan, balnear, de litoral (odihna, balneo-medical, agrement, sportiv), cultural, de afaceri etc.

Aceasta clasificare este cea mai completa intrucat da posibilitatea sa se regaseasca concomitent atat preferintele turistilor si motivatia deplasarii, cat si resursele generatoare de turism. De asemenea, ea are in vedere 2 importante aspecte: pe de o parte faptul ca multitudinea formelor de turism este data de complexitatea potentialului turistic, iar pe de alta parte, ca, in teritoriu, aceste forme se completeaza reciproc, contribuind la o valorificare optima a potentialului.

Participarea la miscarea turistica a unor mese tot mai largi, diversificarea motivatiilor, care genereaza cererea, au condus la multiplicarea formelor de turism. Delimitarea formelor de turism si gruparea lor dupa anumite criterii, prezinta atat importanta teoretica, dar si practica, deoarece contine elemente de fundamentare a deciziilor referitoare la dezvoltarea ofertei turistice si alinierea ei la modificarile intervenite in structura cererii. Astfel:

turism intern

turism international

turismul poate fi:

de sejur (lung, de durata medie, scurt, la sfarsit de saptamana)

de circultie (itinerant, cu valente culturale, stiintifice, cognitive, tehnice)

de circumstanta (de tranzit)

in functie de directia fluxurilor turistice intr-un cadru geografic dat, turismul international imbraca formele:

receptiv turisti care vin

emitator turisti care pleaca din constanta catre alte destinatii

dupa mijloacele de transport folosite avem:

drumetie , pedestru

turism rutier, naval si aerian

Intre aceste forme de turism (intern si international) exista relatii de interdependenta care conduc la promovarea circulatiei turistice, la dezvoltarea echilibrata a acesteia si la asigurarea echilibrarii balantei de plati pentru activitatea turistica.

O alta clasificare importanta a formelor de turism este aceea care ia in consideratie modul cum este angajata prestatia turistica si momentul angajarii acesteia. Astfel distingem:

- turismul oraganizat

- turismul neorganizat

- turismul semiorganizat

Formele de turism organizat si semiorganizat sunt cele mai frecvente in tara noastra.

O alta clasificare este dupa varsta si ocupatia turistilor. Aici avem :

- turism pentru tineret

- turism pentru varsta a treia

- turism social

In cadrul societatilor comerciale de pe litoralul Marii Negre se practica toate formele de turism mentionate mai sus. O forma de turism caracteristica a litoralului romanesc (dupa perioada anului in care se realizeaza actiunea turistica) este turismul sezonier (de vara) alaturi de cel ocazional si la sfarsit de saptamana. Acestea se organizeaza prin colaborare cu diferite firme partenere din strainatate si cu societati comerciale din tara, cum sunt: Tarom, Navrom, agentii de turism.

De mentionat este faptul ca, in cadrul turismului neorganizat, in perioada de sezon, cazarea turistilor se face in locuintele particulare din apropierea statiunilor turistice, celelalte servicii fiind asigurate de societatile comerciale de stat si particulare.

De asemenea, indicatorul valoric se exprima fie sub forma absoluta, fie sub forma relativa, in functie de necesitatile analizei efectuate. Ritmul deosebit de accelerat al circulatiei turistice in perioada de sezon face ca urmarirea statistica sa aiba inca o serie de carente, decurgand in special de modul de culegere al informatiilor si de sursa de baza de la care provine informatia.

In ceea ce priveste primul indicator, numarul de turisti inregistrati in unitatile de cazare in perioada 2020-2022, se observa o crestere a numarului total de turisti in anul 2022 fata de anul 2020 cu aproape 47.000 de turisti, cu toate ca acesta a scazut in anul 2020, iar 2022 este mai mare fata de 2021. Se observa si o crestere a numarului de turisti straini in ultimii 4 ani, ceea ce inseamna o crestere a competitivitatii serviciilor turistice de pe litoralul romanesc, pe plan international, dar a scazut numarul de turisti romani, in anul 2022 fata de 2019.

Analizand circulatia turistica pe localitati, pe primul loc, cu numarul cel mai mare de turisti inregistrati se situeaza statiunea Mamaia (inclusiv Mamaia Sat), numarul turistilor cazati aici crescand de la 458.796 (2020) la 776.926 (2022). Se observa insa o scadere a numarului de turisti romani in orasul Constanta, si o crestere a turistilor straini. Ponderea cea mai mica de turisti se inregistreaza in localitatea Valul lui Traian.

Privitor la circulatia turistica pe forme de propietate, cea mai mare pondere de turisti o are propietatea privata, numarul de turisti inregistrati aici dublandu-se aproape de la 314.810 (2015) la 609.170 (2022), deci cu aproximativ 295.000 de turisti. Ponderea cea mai mica de turisti o are forma de propietate cooperatista, numarul turistilor scazand aici cu aproximativ 7.000 turisti.

La circulatia turisticĒŽ pe tipuri de unitati, cea mai mare de turisti o au hotelurile, acestea avand si capacitatea cea mai mare de cazare. Numarul turistilor inregistrati aici a crescut cu aproximativ 145.000 de turisti, de la 536.377 (2019) la 880.181 (2022). Situatia turistilor straini, pe litoralul romanesc este buna datorita faptului ca numarul turistilor straini a crescut constant in ultimii 4 ani de la 43.817 (2019) la 148.827 (2022), deci cu aproape 104.000 de turisti. Prima tara furnizoare de turisti pentru litoralul nostru este Germania, urmata de Italia. Se observa o crestere in ultimii ani a turistilor francezi. Cei mai putini turisti straini se inregistreaza din Mexic si America Centrala.

Concluzie

Se poate aprecia o crestere a circulatiei turistice ce se manifesta in toate statiunile de pe litoralul romanesc, crescand totodata si numarul turistilor straini sositi pe litoralul nostru, ceea ce demonstraza o crestere a competitivitatii turistice a litoralului romanesc pe plan intrenational. Cresterea circulatiei turistice, precum si modificarile in stuctura a acesteia sunt insotite de evolutia corespunzatoare a infrastructurii. Toata aceasta dezvoltare a circulatiei turistice, a infrastructurii, a serviciilor duce in primul rand la dezvoltarea turismului romanesc.

Perspectiva

Se asteapta ca turismul sa genereze o activitate totala de 84,6 mld RON in 2020, si sa creasca pana la 103,3 mld RON in 2023. De asemenea, se preconizeaza o contributie directa a industriei turistice la produsul intern brut la 9,2 mld RON in 2023 si o crestere nominala de aproximativ 24,7 mld RON, pana in anul 2024. WTTC estimeaza ca in 2023 exista 205 mii de locuri de muncĒŽ in domeniul turismului, adicĒŽ 5,8% din totalul locurilor de munca.

Este cunoscut faptul ca unul din motivele care il determina pe turist sa se orienteze spre statiunile turistice cu o activitate pronuntat sezoniera este dorinta acestora de a-si petrece vacanta in conditii favorabile de ambianta climaterica si meteorologica. Ori, se cunosc care sunt conditiile zonei de litoral in lunile de vara, carora se adauga plaja si apa marii. Este evident ca acestea sunt elementele determinante in specificul sezonier al activitatii turistice de pe litoral. Activitatea turistica in extrasezon este mai redusa, functionand o mica parte din capacitatea de cazare, majoritatea unitatilor fiind inchise si conservate pana la redeschiderea sezonului urmator. Se poate constata ca intreaga activitate turistica a litoralului romanesc al Marii Negre este concentrat intr-un singur sezon, limitat ca durata la perioada iunie-septembrie. Lipsa unui flux turistic in extrasezon influenteaza negativ prin lipsa incasarilor din turism, pe de-o parte, iar pe de alta parte, prin sporirea cheltuielilor pentru intretinere si reparatii. Pentru amortizarea investitiilor facute, pentru recupararea cheltuielilor, prelungirea sezonului estival ar fi solutia cea mai optima. Prin largirea bazei de tratament, avand in vedere posibilitatile oferite de resursele naturale de namol, saruri, aerosoli de mare, si prin crearea unor spatii de incalzire noi, a unor baze de agrement moderne, o mare parte dintre turistii potentiali ar opta pentru litoralul Marii Negre. De asemenea, prin crearea de spatii incalzite sub forma unor sali polivalente, piscine acoperite si amenajate cu solarii, sali de sport sau gimnastica medicala, ar fi atrasa si populatia din localitatile apropiate pentru a petrece sfarsitul de saptamana, avand in vedere reducerea saptamanii de lucru. Cu un efort mai eficient s-ar putea organiza manifestari culturale sau stiintifice cu participari din tara sau din strainatate. Daca vorbim de perioada de extrasezon nu putem vorbi de mare si plaja, in schimb se poate vorbi de valorificarea in conditii optime a namolului, apelor minerale, aerosolilor marini, intr-un cuvant, a posibilitatilor de tratament balnear.

O alta propunere de valorificare optima a potentialului turistic din Constanta,este sporirea gradului de atractivitate a obiectivelor turistice. Sporirea gradului de atractivitate se poate realiza, pe de-o parte printr-o valorificare cat mai completa a conditiilor si factorilor naturali specifici zonei marine (apele minerale, namolul sapropelic) si in perioada de extrasezon, iar pe de alta parte, printr-o valorificare mai mare a resurselor turistice antropice, deci a turismului cultural din aceasta zona. Tratamentul balnear este considerat o forma superioara de valorificare a factorilor naturali, determinata de efectul profilactic curativ al litoralului Marii Negre. Astfel, putem vorbi de apa marii, namolul sapropelic puternic mineralizat si izvoarele de la Mangalia, care contin ape sulfuroase, bicarbonate, sodice, calcice si mezotermale, toate acestea atribuind litoralului romanesc importante calitati terapeutice si de tratament. Avand in vedere toate acestea, si ca tendinta pe plan mondial este de a inlocui tratamentele medicale cu cele medico-naturiste, ar trebui infiintate mai multe baze de tratament, care sa fie cu incalzire pe timp de iarna, astfel incat ele sa poata functiona tot timpul anului. Acestea s-ar putea dota cu solarii portative pentru folosirea lor in camera, contra cost; s-ar putea organiza un centru de infrumusetare folosind tratamente cu namoluri naturale si produse cosmetice de tipul Gerovital sau Pel-Amar; pentru persoanele cu sechele de accidente si afectiuni ale coloanei vertrebale s-ar putea organiza tratamente cu ajutorul echitatiei si dansului, statiunea Mangalia ofera cadru prielnic pentru aceasta deoarece dispune de un puternic centru hipic; lansarea de sejururi pentru tratamentul obezitatii; crearea premiselor necesare pentru imbutelierea apelor minerale de la Mangalia, care prin calitatile sale terapeutice le egaleaza pe cele de la Olanesti (izvorul nr. Ar trebui amenajate si plajele de la Nuntasi (din apropierea cetatii Histria), unde se afla lacul Nuntasi cu namol terapeutic, si dezvoltarea bazei de tratament - agrement din aceasta zona. In ceea ce priveste turismul cultural din aceasta zona, ar trebui diversificata oferta turistica, prin crearea de trasee cultural - turistice diversificate, ar trebui amenajate pentru circuite turistice acele resurse naturale sau antropice care nu sunt puse in trasee turistice asa cum sunt unele pesteri din Constanta. De asemenea, ar trebui diversificata oferta de agrement in zonele cu resurse turistice, (Cetatea Histria) prin infiintarea de restaurante sau diversificarea serviciilor turistice prin organizarea de excursii organizate cu ghizi turistici, constructii de cabane, etc. Factorii naturali si intreg patrimoniul cultural contribuie in cea mai mare masura la atragerea clientelei, care trebuie in continuare mentinuta si dezvoltata. Sporire gardului de atractivitate a obiectivelor turistice se poate mari, tinand cont de formele moderne si diversificate ale tratamentului balnear, de conditiile si factori naturali specifici zonei litoralului Marii Negre, de sporirea gamei de actiuni recreative, satisfacerea gusturilor si preferintelor turistilor romani si straini.

O alta propunere de diversificare a ofertei turistice existente este organizarea de targuri, expozitii, congrese in statiunile de pe litoralul Marii Negre, in perioada de extrasezon. Organizarea de congrese ar conduce la atragerea unui numar important de clienti pretentiosi care percep sejurul ca o forma de a fi favorizati si motivati. Tipurile de maifestari sunt foarte variate. Se mai poate organiza targuri si saloane-expozitii, lansari de produse in holurile hotelurilor sau in sali de spectacole, iar aceste actiuni conduc la atragera unui numar mare de clienti-vizitatori, precum si a unui numar mare de organizatori, care devin toti clientii hotelurilor.

Un alt perimetru ce trebuie urmarit pentru dezvoltarea turismului, este cĒŽ serviciile prestate in domeniul turismului sa fie calitativ - superioare. Personalul din bazele de tratament balneo-climateric, dar si din hoteluri, restaurante, cluburi, baze de agrement trebuie sa indeplineasca toate calitatile necesare locului de munca, si astfel se vor putea oferi servicii de calitate. Serviciile calitative, eficiente, civilizate se pot realiza numai de catre angajatii capabili, subtili, buni psihologi. Acestia au sarcina de a se ocupa, inca din prima clipa a sosirii si pana la plecare, de toti cei care le solicita atentia. Trebuie sa se aiba in vedere pregatirea unitatii din punct de vedere gospodaresc, sa fie dotat la nivelul cerut de criteriile de clasificare ale fiecarei unitatii; modernizarea permanenta a intregii infrastructuri turistice si gasirea celor mai adecvate solutii in functie de specificul fiecarei unitati astfel incat turistii cand revin in unitatea respectiva sa gaseasca intotdeauna ceva nou, dovada a grijii deosebite acordata clientilor; adaptarea serviciilor la obiceiurile alimentare ale turistilor in functie de nationalitate, varsta, religie si scopul sejurului.

Consiliul Judetean Constanta propune urmatorul proiectul referitor la construirea unui sat turistic tipic dobrogean pe malul Dunarii, in zona Ostrov,prin crearea de case traditionale dobrogene cat si a 1-2 hanuri turistice, infiintarea de ateliere mestesugaresti, infiintarea unei microferme de animale care sa asigure necesarul de hrana, amenajarea unei zone de agrement pe malul Dunarii, amenajarea si introducerea in circuitul turistic a Cetatii Vicina de pe insula Pacuiul lui Soare, precum si reabilitarea portului turistic Ostrov.

Primariile oraselor Basarabi, Medgidia si Ostrov propun proiectul turistic Drumul vinului in judetul Constanta (dezvoltarea turismului vitivinicol) prin: amenajarea de sali de degustare la standarde internationale in pincipalele crame dobrogene Murfatlar, Medgidia, Ostrovit, lucrari de reamenajare a Muzeului viei si vinului de la Murfatlar, modernizare cramelor.

Realizarea traselui turistic Constanta-Ostrov (Constanta - Basarabi - Adamclisi - Ion Corvin - Alimanu) este o alta propunere de proiect care are in vedere refacerea si restaurarea Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie si a Edificiului Roman cu Mozaic, introducerea in circuitul turistic al asamblului rupestru paleocrestin de la Basarabi, restaurarea Complexului muzeal de la Adamclisi, infiintarea unui sat pescaresc in Dunareni (de interes turistic - cu toate utilitatile pentru agrement) .

Ar trebui modernizatĒŽ si dezvoltatĒŽ calea de transport, astfel ar trebui sa se termine de construit cat mai repede autostrada "soarelui" Bucuresti - Constanta pentru ca turistii sa poata avea acces rapid si direct pe litoralul romnaesc. O alta propunere ar fi marirea aeroportului international Mihail Kogalniceanu, pentru ca el sa poate primi aeronave cu capacitate mare de transport pentru turisii care vin aici.

O propunere de dezvoltare a circulatiei turistice este crearea de spatii de cazare tampon. Se constata din practica necesitatea suplimentarii numarului de locuri in spatiile de campare. Aceasta face ca ele sa fie largite in limita posibilitatilor si datorita aglomerarii foarte mari are loc degradarea foarte mare a mediului prin volumul mare de deseuri si gunoaie sau a proastei circulatii a aerului marin in interiorul campingului.De aceea, in varf de sezon trebuiesc amenajate pentru campare unele portiuni de plaje nefolosite dintre statiuni. Astfel de amenajari se pot face pe toata lungimea coastei marine de la Costinesti pana la 2 Mai unde exista spatii mai mici sau mai mari de plaja care stau nefolosite.

Un alt aspect care nu trebuie neglijat in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii existente se refera la posibilitatile de supraveghere a copiilor. In ultimii ani, numarul turistilor care vin pe litoral cu intrega familie a crescut. In timpul zilei parintii au posibilitatea sa-si supravegheze copiii mergand impreuna la plaja, dar seara locurile de distractie pentru adulti exclud prezenta copiilor. De aceea ar trebui infiintate, in fiecare statiune de pe litoralul nostru locuri de supraveghere si de joaca pentru copii - gradinite de copii. Pentru turistii straini s-ar putea infiinta Kindergarden cu personal calificat poliglot.

Pentru ca litoralul romanesc sa fie mai competitiv pe piata turistica internationala, sa se ridice la standardele europene si mondiale, si sa fie la concurenta cu marile centre turistice de litoral din Europa, o solutie ar fi terminarea proiectului "statiunea Europa", care prevede unirea tuturor statiunilor de pe litoralul romanesc intr-una singura, care sa se intinda pe tot litoralul romanesc.

O alta propunere este construirea de restaurante cat mai originale asa cum este restaurantul plutitor, legat de malul marii printr-o punte mobila, construit pe principiul unei carene de vas. O alta forma de restaurant este cel acvatic, construit la o distanta mica de mal, la o adincime nu foarte mare, cu pereti tarnsparenti care sa ofere turistilor un peisaj subacvatic, completat cu un program special, si cu specialitati pescaresti. De asemenea, pentru perioada de extrasezon, ar putea fi construite piscine, care sa produca senzatia de natural al marii, care sa produca aerosoli marini,cu apa adusa din mare si incalzita cu personal calificat ( instructori de inot) iar soarele poate fi inlocuit cu raze infrarosii sau ultraviolete.

Prin masuri economico-organizatorice luate de Ministerul Turismului si Constructiilor, poate intari si dezvolta infrastructura, poate spori gradul de atractivitate a ofertei turistice, se pot diversifica serviciile, venind astfel in intampinarea gusturilor si preferintelor diferitelor segmente de turisti. Daca luam in consideratie competitivitatea turistica pe plan mondial sau european, atunci este necesar sa facem eforturi pentru a oferi tot ce este mai nou, mai placut si mai atractiv,sa-l obligam pe turist sa aleaga litoralul romanesc, sa putem atrage acel segment de turisti cu venituri si implicit cu pretentii mai mari, cu alte cuvinte sa fim mai competitivi.

Strategii de promovare a potentialului turistic

Termenul strategie are ca origine domeniul militar. Initial, strategia avea ca scop crearea si punerea in aplicare a unui plan al unei batalii, pentru a castiga un razboi, respectiv o componenta a stiintei militare ce priveste conduita generala in razboi si organizarea apararii unei tari.

O definitie a strategiei, utilizata in marketing este urmatoarea: "ansamblul mijloacelor interdependente utilizate pentru realizarea obiectivelor politicii comerciale".

Strategia reprezinta directia si scopul unei organizatii, pe termen lung, obtinandu-se avantaje pentru organizatie, prin configurarea resurselor intr-un mediu schimbator, pentru a intampina nevoile pietelor si asteptarilor actionarilor.

Arta unei strategii consta in a cauta, in fiecare dintre domeniile de activitate in care organizatia este prezenta, construirea unui avantaj concurential determinat, decisiv, durabil si care sa poata fi aparat

Exista numeroase puncte de vedere privind strategia, aceasta fiind considerata:

directia catre care se indreapta o organizatie, in vederea atingerii/indeplinii propriului scop

ansamblul obiectivelor majore ale organizatiei, pe termen lung, principalele modalitati de realizare, impreuna cu resursele alocate, in vederea obtinerii avantajului competitiv.

Dupa 2004 turistii zilelor noastre, ale economiei de piata, au devenit mai bine informati, mai bine pregatiti profesional, mai exigenti, cu o bogata cultura generala, cu experienta in aprecierea serviciilor, neimpresionati de vorbele amabile spuse la intamplare, fara un real suport calitativ. Personalul din societatea turistica ce vine in contact cu turistii trebuie sa descopere la fiecare client, in functie de caracteristicile de manifestare ale acestuia - ce fel de servicii, ce fel de preparate il intereseaza in mod deosebit, ce preferinte are clientul respectiv. Serviciile calitative, civilizate si eficiente, se pot realiza numai cu angajati capabili, subtili, buni psihologi, care stiu sa-si puna in valoare maiestria profesionala prin adaptarea comportamentului lor la situatiile particulare create de diferitele tipuri de clienti. In prezent, se impune mai mult ca oricind ca toti lucratorii din sfera serviciilor turistice, sa-si ridice necontenit calificarea profesionala, sa invete daca vor sa aiba satisfactia unei depline afirmari, atat pentru societatea comerciala, precum si pentru sine. Societatile comerciale de prestari servicii turistice trebuie in permanenta sa-si faca publicitate prin diferite forme (TV, radio, presa, afise), despre buna calitate a serviciilor prestate si in functie de parametrii redactati mai sus, sa contribuie la realizarea unor filme documentare cu privire la modul de servire, oferta de cazare, patrimoniul cultural din zona, care poate fi vizitat de catre turisti, publicitate privind datele organizarii de targuri, seminarii, etc.

Trebuiesc facute actiuni promotionale pentru perioadele de extrasezon, care sa se adreseze unui anumit segment de piata, si anume pentru colectivitatile care nu suporta soarele din lunile iulie si august dar le sunt necesari aerosolii marini. Perioada lunilor mai, septembrie si octombrie este ideala pentru aceasta categorie de turisti.

O propunere interesanta pentru promovarea ofertei turistice a litoralului romanesc este infiintarea unui birou de marketing si promovare a litoralului romanesc. Deoarece a fost inchis ONT Litoral, care se ocupa si cu promovarea litoralului romanesc, infiitarea unei astfel de organizatii ar fi necesara, deoarece ar reprezenta imaginea litoralului nostru atat in tara cat si in afara. Biroul ar trebui sa aiba oameni competenti, experti in domeniul marketingului, care sa promoveze imaginea noastra la nivel international , intr-un mod cat mai competitiv fata de cei din afara. Firmele care se inscriu ca sa-si promoveze produsele si serviciile turistice la acest birou trebuie sa dea o anumita cota pe an din venitul lor.

Pentru atragerea turistilor si dezvoltarea turismului romanesc pe litoralul Marii Negre, trebuie sa se recurga la multa publicitate, atat pe plan national cat si pe plan internationl, sa se organizeze, in conditii alese, congrese, targuri, expozitii, la care sa prticipe oameni de afaceri, politicieni, turisti.

Ar trebui de asemenea sa se puna mai mult accent pe turismul cultural din aceasta zona, avand in vedere ca aici se afla cele mai vechi vestigii arheologice (cetatea Histria, Tomis, Callatis), din istoria noastra. Astfel, Consiliul Judetean Constanta are o propunere de proiect, inaintata Autoritii Nationale pentru Turism, privind realizarea traseului turistic: Cernavoda -Capidava-Topalu-Harsova prin restaurarea cetatii Capidava si amenajarea unui muzeu, amenajarea unui punct de agrement nautic la Capidava, refacerea muzeului Dinu si Sevasta Vintila din Topalu, reabilitatrea si amenajarea Cetatii Carsium si a Muzeului de istorie Carsium, amenajarea pe malul Dunarii a unui ponton pentru ambarcatiuni mici si includerea lui intr-un circuit de croaziera Dunare-Canal-Marea Neagra. Pe langa dezvoltarea bazelor de agrement din jurul acestor resurse turistice, ele ar trebui promovate mai mult prin documentare, pliante, presa, afise, etc. astfel incat sa determine o valorificare la maxim a potentialului turistic al litoralului. De asemenea ar trebui gasite, promovate si valorificate traditiile si creatiile populare specifice Dobrogei, care ar conduce la captarea atentiei potentialilor turisti romani si straini.

Conform raportului de activitate al Directiei Comert, Turism, Servicii Publice prin Serviciul de Turism - Agroturism si compartimentul de Comert si Servicii Publice, in perioada iunie- decembrie 2020, s-au luat urmatoarele masuri concrete de actiune :

Promovarea ofertei turistice a judetului Constanta , pe plan national si international prin :

crearea unei imagini turistice si pozitive si concrete a Romaniei pe pietele turistice externe, recastigarea si dezvoltarea pietelor emitente traditionale sau a altor piete ne-traditionale pe litoralul romanesc, imbunatatirea imaginii produsului turistic judetean

valorificarea potentialului turistic natural, a patrimoniului cultural - istoric si religios al judetului Constanta, a traditiilor folclorice locale

cresterea activitatii formelor de turism consacrate pe litoralul romanesc - odihna si recreere, cura balneara

introducera in circuitul turistic a noi arii si valori turistice din judetul Constanta

diversificarea ofertei de agrement

atragerea unui numar sporit de turisti romani si straini in judetul Constanta .

In acest sens Directia de Comert, Turism si Servicii Publice s-a axat pe desfasurarea urmatoarelor activitati:

Editarea si distribuirea de materiale de promovare a potentialului turistic al judetului Constanta, tiparite si imprimate pe suport ( CD-uri si DVD-uri de prezentare generala si pe fiecare obiectiv in parte ) in varianta bilingva pe tematici distincte - istoric, cultural, religios.

Actualizarea in cadrul web site-ului oficial al Consiliului Judetean Constanta a paginii web de promovare a ofertei turistice . In acest sens s-a dorit si realizat facilitarea accesului informational al potentialilor vizitatori externi si nationali ai judetuului Constanta.

Actualizarea bazei de date existenta cuprinzand potentialul turistic judetean. Cu privire la acest aspect au fost demarate de catre echipe desemnate de conducerea directiei actiuni de inventariere a tuturor unitatilor turistice ( de cazare si alimentatie publica ), baze de tratament , baze sportive, parcuri de distractii, centre de agrement , cinematografe, teatre, obiective si puncte de atractie turistica din judet, in Constanta , Statiunea Mamaia, Eforie Nord si Eforie Sud, in vederea constituirii unui portofoliu de informatii complete pentru turisti, vizitatori si potentiali interesati precum si pentru realizarea de catre Consiliul Judetean Constanta in premiera a unui ghid turistic actualizat virtual.

Participarea la targurile de turism interne si internationale , in vederea promovarii potentialului turistic al judetului Constanta, a produselor turistice consacrate si cu caracter specific . S-a urmarit in principal informarea corecta si calitativa a potentialilorvizitatori externi asupra posibilitatilor de petrecere a vacantelor si a timpului liber din cadrul sejurului acestora pe litoralul romanesc, prin exploatarea a noi circuite turistice cu valente naturale, cultural - istorice si religioase.

Initierea de proiecte privind modernizarea obiectivelor turistice, reabilitarea zonelor, monumentelor, cladirilor de interes turistic si modernizarea infrastructurii fizice prin :

Semnalizarea principalelor obiective turistice prin indicatoare de prezentare si de orientare turistica. Actinile au avut ca scop facilitarea accesului turistilor straini si romani la obiectivele turistice precum si cresterea gradului de atractivitate a unor produse turistice consacrate si specifice din judetul Constanta.

Finalizarea actiunilor de reabilitare si modernizare a tuturor grupurilor sanitare din incinta obiectivelor turistice de pe raza judetului Constanta; finalizarea activitatilor de modernizare a spatiilor de alimentatie publica din vecinatatea muzeelor de la Histria si Adamclisi;continuarea actiunilor de amnajare a zonelor cu potential cinegetic, etnografic, istoric si peisagistic deosebit.

Initierea si implementarea de proiecte in vederea reintroducerii in circuitul turistic al unor obiective cu valente cultural-istoric si religioase unice ,imbunatatirea calitatii serviciilor publice si turistice oferite vizitatorilor , dezvoltarea turismului in judet, cu efecte directe in stimularea dezvoltarii economico-sociale locale.In acest scop, au fost elaborate de catre reprezentantii directiei propuneri de proiecte privind:

Infiintarea unei retele de 16 centre de informare turistica in statiunile de pe litoralul Marii Negre si municipiul Constanta,cate unl in fiecare statiune si doua in municipiul Constanta, precum si a 50 de puncte info-touch".

Turismul Religios in Dobrogea . Proiectul propune semnalizarea corespunzatoare prin imtermediul placutelor indicatoare bilingve a urmatoarelor obiective: Manastirea Sf. Maria din Techirghiol, Manastirea Sf. Elena de la Mare din Costinesti, Manastirea Dervent din comuna Ostrov, Manastirea Casian din comuna Gradina.La toate acesteobiective se va reface si se va imbunatati sistemul de iluminat (montarea de proiectare), se vor moderniza grupurile sanitare existente si se vor amplasa toalete ecologice acolo unde nu sunt posibilitati de acces.Se vor reabilita caile de acces (dale,borduri) catre Izvorul lui Eminescu la Pestera Sf. Andrei, se va ecologiza izvorul,se vor monta banci, corpuri de iluminat, panouri, alte facilitatituristice . Se va realiza o viziune unitara a amenajarilor peisagistice in jurul obictivelor mentionate.

Au fost deja demarate studiile de fezabilitate ce vor fi realizate de Institutul National de Cercetare - Dezvoltare in Turism, Bucuresti.

Mentinera si promovarea unor raporturi sau relatii durabile de colaborare intre Consiliul Judetean Constanta si Consiliile locale din judet. Masura vine in intampinarea si identificarea nevoilor locale, dezvoltarea turismului, promovarea necesitatii de reabilitare a unor zone turistice , istorice sau arhitecturale , devoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale.

Concluzii despre Constanta

Asezat in extremitatea de sud-est a tarii, intre Dunare si Marea Neagra, judetul Constanta, care reprezinta fereastra spre mare a tarii, este usor accesibil, pe toate caile de transport, inclusiv cel maritim, si, de asemenea Constanta are legaturi directe cu toate orasele importante ale tarii, accesul pe litoralul romanesc fiind foarte usor pentru turisti. Insa, pentru modernizarea si dezvoltarea cailor de transport s-ar putea lua unele masuri cum ar fi marirea aeroportului de la Kogalniceanu, pentru ca el sa poata primi aeronave cu capacitate mare de transport pentru turisii care vin aici, terminarea autostrazii Bucuresti - Constanta cat mai repede, pentru ca turistii sa poata avea acces rapid si direct pe litoralul romnaesc.

Acest teritoriu a inceput sa se dezvolte dupa anul 1950 cand au inceput sa se creeze conditii pentru dezvoltarea zonei de litoral a tarii. Atfel, cea mai veche provincie a tarii este astazi printre cele mai dezvoltate puncte economice ale tarii, fiind principala baza turistica a Romaniei.

Din punct de vedere economico-social, Constanta este al doilea oras al tarii, dupa capitala tarii noastre, ca dezvoltare si numar de locuitori. Economia judetului Constanta este diversificata, in toate domeniile de activitate, proponderent agricola insa, prin iesirea la Marea Neagra, judetul Constanta este are o baza turistica foarte dezvoltata, concentrand circa 43% din capacitatea de cazare a tarii.

Relieful judetului Constanta este format dintr-un podis tabular, inconjurat de apele Dunarii, in partea de nord, sud si vest si de apele Marii Negre, in partea de est. Valorificarea turistica cea mai mare o are zona de litoral. Solurile judetului Constanta sunt specifice numai pentru aceasta zona, datorita asezarii geografice si reliefului de aici. O mare valorificare turistica aici o au apele mineralizate, care atrag mii de turisti pentru tratament. Datorita caracterului continental secetos al climei, in Constanta se inregistreaza temperaturile cele mai ridicate din tara si timpul este in cea mai mare parte a verii senin, ceea ce influenteaza pozitiv valorificarea litoralului romanesc in timpul verii. Caracteristic pentru reteaua de ape din judetul Constanta este lipsa apelor curgatoare din interiorul judetului, acestea fiind reprezentate de paraie cu debite reduse, insa prezenta apelor se face simtita din plin in jurul judetului prin Delta Dunarii si Marea Neagra. Alaturi de apele Marii Negre, care reprezinta cea mai importanta resursa turistica a judetului, mai sunt valorificate turistic si apele minerale si lacurile din interiorul judetului unde se gaseste namol terapeutic. Judetul Constanta prezinta un invelis de vegetatie si fauna format pe un colorit foarte variat. Caracteristic vegetatiei de aici, cu influente pontice premarine si mediteraneene, este invelisul de stepa unde intrepatrunde invelisul de silvostepa si padure. Aici se intalnesc unele specii de flora mediteraneene, specifice acestei zone. In ceea ce priveste fauna, se poate spune ca aceasta este foarte variata, aici traind toate speciile de fauna, mamifere, razatoare, pasari, pesti. Specific judetului Constanta este existenta unor specii de pesti, relicve din vechea mare sarmatica, printre care se numara si binecunoscutii pesti de icre negre. Referitor la rezervatiile naturale din judetul Constanta, ele impresioneaza prin frumusetea peisajului si prin curiozitatile de flora si fauna existente aici. Cele mai multe din rezervatii sunt incluse in diferite circuite turistice, ele atragand prin coloritul lor deosebit, astfel vegetatia, flora si fauna de aici aduc un plus la valorificarea turistica a acestui judet.

Resursele antropice existente in acest judet, sunt foarte numeroase, variate si valoroase. O parte din ele sunt cele mai vechi resurse antropice gasite pe teritoriul tarii noastre, de aceea, aceste resurse duc la o dezvoltare foarte mare a turismului cultural din aceasta zona, deci la o valorificare a potentialului turistic al judetul Constanta mai mare.

In ceea ce priveste traseele turistice, acestea au un potential turistic foarte mare, deci valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a potentialului turistic al judetului Constanta. Insa ar trebui diversificate unele trasee turistice care sa acopere tot teritoriul judetului, si amenajarea acestor trasee pentru turisti.

Se observa ca serviciile de cazare din judetul Constanta s-au dezvoltat si diversificat, ceea ce inseamna si dezvoltarea unei baze tehnico-materiale de cazare adecvate, cu dotari corespunzatoare, care ofera turistilor conditii optime si indeplinesc dupa caz si alte functii. Insa serviciul de cazare este dependent de calificarea personalului, de prestanta acestora, de organizarea muncii in unitatile hoteliere. In acest context, insuficienta spatiilor de cazare, echiparea lor necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele turistilor, ca si numarul mic al lucratorilor sau slaba lor pregatire influenteaza negativ calitatea prestatiei turistice si, prin intermediul acesteia, dimensiunile circulatiei turistice si posibilitatile de valorificare a patrimoniului.

Dezvoltarea retelei de alimentatie publica, modernizarea si diversificarea acesteia, cresterea ponderii productiei proprii, ridicarea nivelului calitativ al servirii sunt cateva din coordonatele care se adauga la atragerea potentialilor turisti pe litoralul Marii Negre.

Putem spune ca serviciul de agrement - divertisment din judetul Constanta, s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani prin aparitia de noi unitati de agrement, inedite in tara. Toate statiunile ofera conditii prielnice calitative si cantitative de petrecere a timpului liber.

Cu cat oferta de prestatii este mai mare cu atat riscul pierderii clientelei scade. Pentru aceasta trebuie sa se modernizeze si diversifice infrastructura turistica.

Se poate aprecia o crestere a circulatiei turistice ce se manifesta in toate statiunile de pe litoralul romanesc, crescand totodata numarul turistilor straini sositi pe litoralul nostru, ceea ce demonstreaza o crestere a competitivitatii turistice a litoralului romanesc pe plan intrenational. Cresterea circulatiei turistice, precum si modificarile in stuctura a acesteia sunt insotite de evolutia corespunzatoare a infrastructurii. Toata aceasta dezvoltare a circulatiei turistice, a infrastructurii, a serviciilor duce in primul rand la dezvoltarea turismului romanesc.

Prin masuri economico - organizatorice luate de Ministerul Turismului si Constructiilor, se poate intari si dezvolta infrastructura, poate spori gradul de atractivitate a ofertei turistice, se pot diversifica serviciile, venind astfel in intampinarea gusturilor si preferintelor diferitelor segmente de turisti. Daca luam in consideratie competitivitatea turistica pe plan mondial sau european, atunci este necesar sa facem eforturi pentru a oferi tot ce este mai nou, mai placut si mai atractiv,sa-l obligam pe turist sa aleaga litoralul romanesc, sa putem atrage acel segment de turisti cu venituri si implicit cu pretentii mai mari, cu alte cuvinte sa fim mai competitivi.

Pentru atragerea turistilor si dezvoltarea turismului romanesc pe litoralul Marii Negre, trebuie sa se recurga la multa publicitate, atat pe plan national cat si pe plan international, sa se organizeze, in conditii alese, congrese, targuri, expozitii, la care sa participe oameni de afaceri, politicieni, turisti.

Contacteaza-ne