Vezi Live Locația, Viteza,Km Istoric

Monitorizare GPS România şi Internațional, Localizare Auto Oricând și Oriunde, aplicație pe telefon, tabletă, laptop, desktop.


Localizare GPSRomânia+Ext

imagine oraşul Constanța

Turism-ul și economia în Constanța, Dobrogea și pe litoralul Românesc

INTRODUCERE:

Lăsat până acum la voia întâmplării, turismul este sectorul codaș în economie, cu o pondere de sub 1,5 % în PIB și cu încasări în valută de sub 800 de milioane de euro, în condițiile în care și Bulgaria încasează peste două miliarde. Totuși, turismul va aduce României venituri în valută de peste șase ori mai mari în 2024, iar ponderea sectorului în PIB va ajunge în jur de 5-6 %. Dacă PIB va fi de 100 de miliarde de euro, această ar însemna venturi de 5-6 miliarde de euro pentru turism . Studiile realizate de organizațîi avizate din domeniul turismului indică, de asemenea, un ritm de creștere alert al sectorului. Potrivit unui studiu de piață realizat de Consiliul Mondial de Turism(World Travel & Tourism Council - WTTC), veniturile din turism ale României vor crește cu un ritm anual de 9.3 % peste cel al Poloniei, Greciei, Bulgariei sau Ungariei. Deși apariția turismului se pierde în negura timpurilor și, în consecintǎ din cauza lipsei unor informațîi istorice nu se poate stabili o dată cât de cât certă a detașării sale că activitate distinctă, se pare totuși că unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai îndepărtate timpuri. Poate nu ar fi exagerat dacă s-ar afirmă că, deși nu au constituit un scop în sine, satisfacțiile turistice ale unor călătorii au o vârstǎ aproximativ egală cu cea a primelor așezări omenești stabile.

Noțiunea de turism exprimă acțiunea de a vizită diferite locuri și obiective atractive, pentru plăcerea proprie, această călătorie implicând atât deplasarea, cât și șederea temporară în localitățile alese că destinație pentru petrecerea timpului liber.

Notă caracteristică a spațiului constănțean este dată de litoralul Marii Negre. Acest "pământ al făgăduinței" se întinde în județul Constanța pe o lungime de 100 km., între Capul Midia (taberele Năvodari) și campingul 2 Mai .

Litoralul românesc reprezintă cea mai importantă zona turistică, concentrand aproape jumătate din capacitatea hotelieră a României și aproximativ două treimi din totalitatea posibilităților de cazare oferite turismului internațional. Un aspect aparte al economiei județului Constanța îl constituie valorificarea turistică și balneară a litoralului românesc.

În articolul de față se face o analiză a potențialului turistic al județului Constanța, prin prezentarea ofertei turistice a județului (resursele naturale cât și principalele obiective antropice), baza materială a turismului, și o analiză a circulației turistice din ultimii ani. Astfel, în primul capitol se prezintă elemente de prezentare generală cum sunt așezarea județului Constanța, cai de acces, un scurt istoric al județului, și potențialul economico-social. În cel de-al doilea capitol se face o analiză a potențialului turistic al județului, prin prezentarea cadrului natural al județului, analizându-se fiecare element geografic în parte. De asemenea tot aici se prezintă principalele resurse antropice ale județului și principalele trasee turistice de aici. Cel de-al treilea capitol analizează baza tehnico-materială a județului Constanța, prin analiză unităților de cazare, de alimentație și bazelor de tratament-agrement existente pe litoralul românesc. Cel de-al patrulea capitol analizează evoluția circulației turistice pe litoralul românesc, și implicit al județului, în ultimii ani.Ultimul capitol prezintă propuneri de valorificare, modernizare și promovare a potențialului existent în județul Constanța. Lucrarea se încheie cu concluzii.

Centrul zonei Dobrogea este orașul Constanța, reședința județului cu același nume. Orașul "preastrălucită metropolă și capitală a Portului Stâng", după cum scria poetul latin Ovidiu, își cunoaște obârșia în locul în care grecii au întemeiat colonia Tomis. Portul Tomis a fost fondat în secolul VI înainte de Hristos, iar cea mai veche atestare a orașului Tomis este din secolul al III-lea înainte de Hristos. Începând cu secolul al VI-lea al erei noastre, orașul a luat numele de Constantia (Constanța), după numele împăratului Constantin cel Mare.

Scriitorul Ovidiu Dunăreanu spunea despre Constanța că: " Dacă ar fi să se deseneze o capitală a istoriei și a poesiei, Constanța ar avea toate șansele să obțină investitură. În acest oraș, zidit sub pleoapă diafană și protectoare a Pontului Euxin, antichitatea este despărțită de prezent de o singură palmă de pământ. O singură palmă de pământ, îndepărtează cu pioșenie, pe verticală, este un drum înapoi prin zbuciumul a peste 2500 de ani, este simbolică și fragilă granița dintre două țări ale timpului. Milesienii i-au pus piatră de temelie pe la mijlocul secolului al VI-lea i.e.n., l-au numit Tomis și i-au tras contur ferm sub zodia vulturului și a delfinului. Istoricul Memnon din Heracleea Pontică (Asia Mică) îi consemnează pentru prima dată numele în anul 260 i.e.n. Pământ aureolat de legendă argonautilor, inobilat de cultură helensistica, de stăpânirea lui Burebista, de cultură latină și viețuirea română, de mormântul încă neștiut al lui Publius Ovidius Naso, de criptele martirilor creștini, de mormântul spiritual al lui Eminescu. Existanta frământată a acestui oraș relevă însă un fapt incontestabil: dintotdeauna el a fost o vatra veritabilă și rafinată de civilizație."

PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI CONSTANȚA

AȘEZARE

Cel mai vechi pământ al țării și de asemenea cel mai complex, județul Constanța, creat în urmă împărțirii adminstrative din 1969, se întinde între Dunăre și Marea Neagră. Este situat în jumătatea de miazăzi a Dobrogei și în partea cea mai sud-estică a teritoriului României, învecinându-se la nord, între Dunăre și Marea Neagră, cu județul Tulcea (de-a lungul unei limite situată ceva mai la nord de comunele Mihai Viteazul, Garliciul și de lacul Smeica), la est țărmul este scăldat de apele Marii Negre, la sud înaintează până la granița de stat cu Bulgaria, care este formată dintr-o linie convențională ce se desfășoară între sud de localitatea Ostrov (de pe Dunăre) și sud de Vama Veche (la țărmul marii), la vest cu județul Ialomița, căruia îi revine întreagă Baltă a Ialomiței, iar la nord-vest, pe un mic sector, cu județul Brǎila. Dobrogea, formată din cele două județe, Constanța și Tulcea, constituie fereastră spre mare a pământului românesc. Județul Constanța are o suprafață totală de 7.055 km pătrați (circa 3% din suprafață totală a țării) și se situează pe locul 8 în România din punct de vedere al suprafeței. Din punct de vedere teritorial-administrativ este împărțită în 3 municipii, 8 orașe, 54 comune și 195 sate.

Marea Neagră a deschis poporului român largi orizonturi către alte civilizații. Drumurile maritime ce au pornit de pe coastele vestice ale Marii Negre au fost cele mai convenabile cai de comunicație, de efectuare a unor schimbări fructuoase între locuitorii spațiului carpato-dunareano-pontic și cei din bazinul Marii Egee, Marii Mediterane ori din alte zone ale lumii.

Căi DE ACCCES - Cum ajungi la Constanța, indicații orientare:

În comparație cu celelalte județe, Constanța prezintă o situație deosebită, datorită faptului că aici se îmbină transportul feroviar cu cel rutier, maritim și fluvial, precum și cu cel aerian. Constanța este ușor accesibilă din București cu avionul 1h., cu trenul 3 h. și cu autocarul 4h.

Căi aeriene: Dezvoltarea funcției turistice și balneare a municipiului Constanța a dus la crearea unei linii aeriene internăționale, care leagă litoralul cu alte țări ale lumii.

Pe teritoriul județului Constanța funcționează două aeroporturi: Aeroportul Internațional ,,Mihail Kogălniceanu" (situat la 25 km. de orașul Constanța) care este în principal destinat deservirii litoralului în anotimpul estival, folosit și că aeroport de rezervă pentru București (fiind din acest punct de vedere considerat al doilea aeroport al țării) și un aeroport utilitar aflat la Tuzla, existând posibilitatea folosirii unor avioane ușoare în zonele turistice din sud.

În anul 1996 s-a dat în folosință nouă aerogară care dispune de toate facilitățile specifice unei aerogari moderne: handling, rent-a-car, dutty-free, săli speciale pentru fluxurile de pasageri destinate curselor interne și internăționale. Se asigura facilitarea legăturilor rapide pentru pasageri cu diferite orașe din țară și din străînătate.

Căi navigabile:

Două elemente esențiale favorizează desfășurarea transporturilor pe apă: cursul Dunării și vecinătatea Marii Negre. Traficul se desfășoară prin cele trei porturi maritime Constanța, Mangalia și Midia-Năvodari și șase porturi fluviale: Ostrov, Hârșova, Cernavodă, Medgidia, Topalu și Basarabi.

Un rol deosebit în navigația fluvială îl are Canalul Dunăre-Marea Neagră cu o lungime de 64,4 km., care unește portul Cernavodă cu portul maritim Constanța, scurtand cu aproximativ 400 de km. ruta navelor care vin din Marea Neagră spre porturile dunărene din Europa Centrală.

În plus, mărfurile din Australia și Extremul Orient pentru Europa Centrală scurtează drumul cu cca. 4.000 km., folosind această ruta. Prin darea în exploatare a Canalului Dunăre-Mâine-Rhin, s-a asigurat legătură directă pe apă între portul Constanța și porturile din Marea Nordului. Avantajul principal al acestei rute rezidă în faptul că acest canal debutează direct în incinta portului Constanța.

Canalul Poartă Albă-Midia-Năvodari, ramificație a canalului principal, are o importantă economică internă datorită faptului că leagă canalul principal de portul maritim Midia și carieră Luminița.

Porturile fluviale de-a lungul Canalului sunt portul Medgidia, dotat pentru un trafic anual de 1,2 milioane tone și portul Basarabi, dotat pentru un trafic anual de 700 mii tone. Trebuie precizat că portul Constanța reprezintă locul de acostare pentru numeroase nave de croazieră.

Căi rutiere

Rețeaua feroviară măsoară 399 km., din care 129 km. linie dublă electrificată. Județul Constanța se caracterizează printr-o puternică axa de circulație est-vest și dotări specifice pe direcția Cernavodă/Medgidia/Basarabi/Constanța/Agigea. Zonei de Nord a județului îi este specifică o mai mare densitate a rețelei rutiere și dotare față de zona de Sud. Se poate observă totodată densitatea ridicată a cǎilor de circulație și transportul de-a lungul unei fâșîi de litoral de 3-5 km lățime între Midia și Vama Veche.

DN3/București, Lehliu, Fetești, Cernavodă, Medgidia, Basarabi, Constanța.

Două drumuri europene traversează județul pe direcțiile Nord-Sud și Est-Vest:

E 60(DN2) - de la Hamburg, întră în țară dinspre Ungaria prin Oradea și face legătură cu centrul țării prin Cluj, Târgu-Mureș, Brașov cu capitală, Urziceni, Slobozia, Giurgeni, Hârșova, Mihail Kogălniceanu, Ovidiu ajungând până la Constanța

E 87(DN22) - întră în țară dinspre Bulgaria (Vama Veche) și traversează stațiunile litoralului românesc, făcând legătură prin Constanța cu Tulcea, având următoarea ruta: Tulcea, Mihai Viteazu, Ovidiu, Constanța, Eforie Nord, Mangalia, Vama Veche, Durankula (Bulgaria).

Din zona Gării de Nord, București, pleca microbuze care sosesc lângă gara din Constanța. Pe teritoriul județului Constanța existǎ 3 puncte de trecere a frontierei rutiere între Bulgaria și România: Vama Veche, Negru Vodă și Ostrov.

Configurația rețelei feroviare se prezintă sub formă a două axe care traversează județul, una de la vest la est (calea ferată dublă Cernavodă/ Constanța), și altă de la nord la sud (Tulcea/ Negru Vodă); ele se întretaie în nodul feroviar Medgidia.

Din capitală pleacă câte 8 trenuri pe zi cu ruta București - Constanța.

În continuarea portului Constanța, în partea de sud, s-a înființat Zona Liberă Constanța Sud, iar în anul 1997, în scopul atragerii de investițîi străine, precum și a creșterii traficului internațional, în portul Basarabi a fost înființată Zona Liberă Basarabi, care oferă facilități specifice pentru companiile ce-și desfășoară activitatea în astfel de perimetre portuare.

Așezat în extremitatea de sud-est a țării, între Dunăre și Marea Neagră, putem afirmă că județul Constanța, care reprezintă fereastră spre mare a țării, este ușor accesibil, pe toate căile de transport, inclusiv cel maritim, și, de asemenea, Constanța are legături directe cu toate orașele importante ale țării, accesul pe litoralul românesc fiind foarte ușor pentru turiști.

SCURT ISTORIC Constanța:

Datorită așezării sale la țărmul Marii Negre, Dobrogea este prima noastră provincie ce întră în lumea istoriei scrise. Cu aproape 7 secole înaintea erei noastre, pe țărmurile ei și-au aruncat ancorele și s-au așezat, întemeind aici orașe-porturi, primii corăbierii greci veniți din Marea Mediterana , de pe coastele Asiei Mici. Ținuturile dobrogene au fost locuite încă din timpurile oranduirii comunei primitive. În zilele noastre s-au descoperit și se mai descoperă încă nenumărate urme care confirmă acest lucru. Despre existența unei populațîi vechi aici ne vorbesc și numeroasele movile - tumulii-"movile că niște mușuroaie de cârtițe uriașe, a căror urzeala e taină trecutului și podoabă pustietățîi", care se găsesc presărate pe tot țărmul Dobrogei, unele din ele datând și din epoci mai târzii, din timpul popoarelor migratoare. Cei mai vechi locuitori ai acestor pământuri au fost tracii. Prima știre scrisă despre ei 535e48f datează din anul 513 înaintea erei noastre, și ne este transmisă de Herodot, cunoscut istoric al antichitățîi, care arată că, după retragerea de la Dunăre a regelui persan, Darius, scițîi (popor stapanitor în nordul Marii Negre) răstoarnă puterea dominantă a triburilor trace de aici, supunându-i. De aceea, mult timp aceste ținuturi de litoral ale Marii Negre poartă numele de Schitia Minor, spre deosebire de Schitia Maior, situată la nord de Marea Neagră. Obiectele și urmele descoperite ne îndreptățesc să considerăm că băștinașîi se ocupau cu agricultură și comerțul, văzându-și produsele cetăților grecești de pe litoralul Marii Negre. După afirmațiile lui Polibiu, printre mărfurile de export era și omul sclav. Pentru băștinașîi acestor locuri, țărmul marii, marea însăși, nu a constituit o lume aparte. Întinderea marii, dar mai ales furtunile care o bântuiau îi făceau pe aceștia să se teamă de la început și s-o numească "Marea Întunecoasă". Grecii, primii corăbieri care au cunoscut-o mai bine, îngroziți și ei de furtunile ce o bântuiau, au numit-o și ei la început "Marea Neospitaliera". Mai târziu, când grecii se așează pe țărmurile ei și când îi cunosc bogățiile: pescuitul bogat pe lângă coasta, bogăția în cereale, vite și alte produse agricole din ținuturile învecinate ei, o numesc Pontus Euxinus, adică "marea cea ospitalieră". Prima cetate înființată de greci pe litoralul Marii Negre, a fost cetatea Histria, situată într-un vechi golf, pe o mică insula stâncoasa. Această cetate aparținea coloniei din Milet de pe coasta Asiei mici. Cu timpul, histrienii ajung stăpânii pescuitului la gurile Dunării și-n regiunea marilor lagune de pe țărmul Marii Negre. Alături de comerț, grecii mai practicau aici și pescuitul. La sud de Histria, grecii ionieni, veniți din cetatea Milet, întemeiază o altă cetate, cetatea Tomis, (Constanța de astăzi) iar la sud de Tomis, grecii dorieni întemeiază cetatea Calatis / Mangalia de astăzi.

Economia judetului Constanța:

Economia județului Constanța are un profit industrial, agrar și turistic, cu o agricultură și un transport maritim bine reprezentate în ansamblul economiei țării, angajate în procesul de reforma și privatizare. În județul Constanța funcționează 31 de regii autonome, 25.303 societăți comerciale, din care: 66 cu capital de stat, 618 cu capital mixt, 25.119 cu capital privat și 169 organizații cooperatiste. După numărul total al agenților economici (36 540 la 31.12.2004, din care 33 989 sunt societăți comerciale, iar 3 437 sunt firme cu aport străîn la capitalul social), județul Constanța ocupă locul al treilea pe țară. După formă de proprietate, societățile comerciale din județul Constanța sunt: 97,46 % cu capital privat, 0,1 % cu capital de stat, 0,96 % cu capital combinat (privat + stat) și 1,48 % sunt filiale/sucursale fără personalitate juridică. La 31.12.2023 erau înregistrate 7 437 de societăți comerciale cu aport străîn la capitalul social, din care 231 firme (cu un aport de 3,85 milioane $) s-au înființat în anul 2023. Aportul județului Constanța la producția industrială a țării este de 10,3% la țiței extras; 18,5% la țiței prelucrat; 18.2% la acid sulfuric; 19,2% la ciment; 2,3% la îngrășăminte chimice; 1,6% la țesături din lână; 10,3% la ulei vegetal și 2% la gaze naturale extrase. Județul Constanța dispune de însemnate capacități de prelucrare a lemnului și a producerii celulozei și hârtiei. Industria alimentară este reprezentată de mai mulți agenți economici profilați pe prelucrarea produselor de: morărit și panificație, carne, lactate, uleiuri vegetale, conserve, legume și fructe, sucuri, băuturi alcoolice, pescuit etc. În industrie, producția a scăzut în luna martie 2024 cu 8,2% față de februarie și cu 17,5% față de martie 2023. Cu toate acestea, în primul trimestru al anului 2024 producția industrială se situează cu puțîn peste nivelul din aceeași perioada a anului trecut (+0,3%). Pe sectoare mari ale industriei, în trimestrul I 2024 producția crește cu 3,7% în industria extractivă, cu 2,0% în industria energiei electrice și termice și scade cu 0,4% în industria prelucrătoare. Cifra de afaceri din industrie scade în trimestrul I 2024 cu 3,8% față de aceeași perioada din 2023. Deci, din punct de vedere economico- social, Constanța este al doilea oraș al țării, după capitală țării noastre, că dezvoltare și număr de locuitori. Economia județului Constanța este diversificată, în toate domeniile de activitate, însă, prin ieșirea la Marea Neagră, județul Constanța este baza turistică cea mai mare a țării, concentrând circa 43% din capacitatea de cazare a țării.

POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI CONSTANȚA

Valorificarea resurselor turistice, elemente ale cadrului cultural-istoric în turism s-a realizat încă din cele mai vechi timpuri, fie că ne referim numai la apele minerale sau așezămintele religioase din antichitate și evul mediu, care generau anumite fluxuri de vizitatori. Dezvoltarea turismului presupune existența unui potențial turistic care, prin atractivitatea să, are menirea să incite și să asigure integrarea unei zone, cu vocație turistică internă și internațională, și care să permită accesul turiștilor prin amenajări corespunzătoare. Potențialul turistic, în sens larg, cuprinde dotările tehnico-edilitare, servicii turistice și structura tehnică generală. Printre componentele potențialului turistic a unei zone litorale trebuiesc menționate resursele naturale, în primul rând: frumusețile litoralului, climă, relief, vegetație, fauna, factori de cură din stațiunile balneo-climaterice. Într-un sens determinat, valorile naturale, sau oferta primară, constituie baza ofertei turistice potențiale a unei zone, considerate că apte pentru a fi introduse în circuitul turistic. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mâna omului, sau oferta turistică secundară, menite să îmbogățească și să faciliteze valorificarea rațională a potențialului turistic natural, asigurând premisele transformării acestei oferte potențiale într-o oferta turistică efectivă. Potențialul turistic poate fi definit astfel: totalitatea valorilor naturale, economice, și culturale, care în urmă unei activități umane, pot deveni obiective de atracție turistică. Prin urmare, este vorba de acele valori, a căror punere în funcțiune necesită lucrări de amenajare și echipare, investiții de capital și un volum considerabil de cheltuieli, de muncă umană. Turismul pe litoralul românesc a apărut într-un cadru organizat în a două parte a secolului 19, dar a căpătat o mare amploare după 1956, când s-a început realizarea unor mari complexe hoteliere, în baza unui plan general de sistematizare. Condițiile naturale deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism complex a permis construirea în cele 12 stațiuni, a unei puternice baze materiale de cazare, tratament, și alimentație publică, litoralul românesc fiind considerat prima zona turistică din țară, cu toate că, prin specificul sau, activitatea de turism se caracterizează printr-o accentuată sezonalitate.

RESURSELE NATURALE ALE JUDEȚULUI CONSTANȚA

RELIEFUL

Relieful se prezintă că un podiș suspendat, în raport cu valea Dunării și bazinul Marii Negre. Podișul are aspect tabular, este ușor înclinat spre nord-vest și are o pantă mai înclinată în apropierea litoralului, pe valea Carasu el coboară până la 50 metri, pe aripa nordică și sudică se ridică până la 200 metri. Că principale unități naturale se disting: podișul, care cuprinde aproape întreg teritoriu (podișul Dobrogei), litoralul Mǎrii Negre (Dobrogea maritimă) și valea Dunării. Relieful acestui județ este constituit din suprafețe de eroziuni dispuse etajat, cu altitudini de 100-200 metri și cu martori de eroziune în partea centrală a teritoriului. Pe laturile dunăreană și marina se întâlnesc, de asemenea, sub formă etajată, mai multe terase de abraziune lacustră și marina ce scad altitudinal spre Dunăre și țărmul marii. Aproximativ în partea mijlocie a teritoriului, cu direcția vest-est, se află un culoar depresionar, tectono - eroziv, drenat de Carasu. Valea Carasu constituie zona cea mai coborâtă de pe teritoriul județului. După geneză, structura petrografica și aspecte ale reliefului, Podișul Dobrogei se împarte în Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei de Sud, despărțite de o linie tectonică ce unește Hârșova cu Capul Midia. Podișul Dobrogei de Sud se află în sudul Podișului Dobrogei, invecinandu-se la nord cu masivul Dobrogei de Nord, la vest cu Lunca Dunării, la sud granița cu Bulgaria iar la est cu Marea Neagră. Podișul s-a format prin sedimentare în neogen, și are o structura de platforma cu înclinare de la est la vest. Relieful acestui podiș este ușor ondulat, întrerupt pe alocuri de unele abrupturi stâncoase și are că subdiviziuni, în nord Podișul Medgidiei -109 metri, în sud-vest Podișul Oltinei-209 metri, cel mai înalt, împădurit, fragmentat de mici afluenți ai Dunării; în sud-est Podișul Negru Vodă -194 metri, neted și puțîn fragmentat; paralel cu țărmul zona litorală înalta, sub 100 metri, se termină spre mare cu mici abrupturi numite faleze și se prelungește în mare cu platforma continentală, (o veche câmpie litorală, invadată de apele marii în holocen, datorită topirii ghețarilor) care pleacă lin de la țărm, având adâncimi de 50-200 metri. În nord se află depresiunea de pe valea răului Carasu, vale inclusă în traseul Dunăre- Marea Neagră (Cernavodă - Agigea). Zona marginală dunăreană, reprezentată prin terase de abraziune lacustră și fluvială, este de fapt, partea vestică a podisurilor Casimcei, Medgidiei, Cobadin și Oltina. V. Mihăilescu denumește această zona pe sectoare, Prispă Daenilor și Prispă Harsovei (în sectorul podisurilor Casimcei și Medgidiei) și platforma litorală levantină (în sectorul podisurilor Cobadin și Oltina). Caracteristic acestei zone este rețeaua de vai ramificate, ce fragmentează puternic această zona. Pe marginea dinspre Dunăre, văile se termină cu limane fluviale, formate în depresiuni golfuri. Aceste limanuri, că formă, prezintă aspecte diferite: vai puternic meandrate (limanul Vederoasa), vai alungite, datorită formării lor la gurile de vărsare în Dunăre a râurilor (limanurile Baciu, Cochirleni, Seimeni), forme oval-poligonale (lacul Bugeac), oval alungite (lacul Marleanu), oval circulare (lacul Oltina). În cadrul cuvetelor limanice se păstrează umeri de terasă, sculptati, în funcție de altitudine, de abraziune lacustră sau de eroziune fluviatila. Zona litoralului maritim, reprezentată prin terasele de abraziune marina și de eroziune, se desfășoară între limita nordică și cea sudică a județului. V. Mihăilescu denumește această unitate de relief litoral astfel: Prispă Hamangia, în sectorul podisurilor Babadag și Casimcea nordică, Prispă Fântânele, în sud-estul podișului Casimcei, podișul litoralului, între Tasaul și limita sudică a județului, corespunzător podișului Topraisar și zonei Mangaliei. Minunată riviera românească beneficiază de farmecul deosebit al Marii Negre (a treia mare europeană că întindere și a două că adâncime), cu salinitate redusă (17-18 la mie la țărm) și temperatura apei vara de 20- 25 grade. Litoralul românesc al Mǎrii Negre se întinde pe o suprafață de 100 kilometri (din totalul de 244 km.), între brațul Chilia și Vama Veche. Relieful este format din litoral și fundul marii. Litoralul cuprinde țărmul și platforma continentală, această fiind o veche câmpie litorală invadată de apele marii în holocen. Platforma litorală coboară lin de la plajă ( pe o fâșie de 100- 200 metri), eliminande-se astfel orice factor de risc. Marile întinderi de plajă sunt "pavate" cu nisip auriu de o finețe deosebită. Peste tot plajele sunt orientate spre răsărit. Originalitatea Marii Negre constă în lipsa curenților verticali care ar permite aerisirea apelor din adânc. De aceea, în adancimile apelor Marii Negre nu există viață. Se poate concluziona că relieful județului Constanța este format dintr-un podiș tabular, înconjurat de apele Dunării, în partea de nord, sud, și vest și de apele Marii Negre, în partea de est. Valorificarea turistică cea mai mare o are zona de litoral.

SOLURILE Constanței

Deși înconjurat de ape, județul Constanța se caracterizează printr-o largă răspândire de climat arid. Factorii care imprimă caracterele generale ale învelișurilor de sol al județului sunt relieful acestei regiuni, roca de solificare, precum și situarea geografică a regiunii într-o zona de tranziție de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat premediteraneean al Peninsulei Balcanice, ce condiționează o serie de trăsături specifice ale solurilor Constanței, soluri ce aparțîn grupei pedogeografice danubiano-pontic. Solurile automorfe ocupă aproape toată suprafață județului, solurile hidromorfe și cele halomorfe având o răspândire neglijabilă. Dintre solurile zonale sunt reprezentate solurile bălane, cernoziomurile, cernoziomurile levigate, solurile castanii de păduri xerofile, solurile silvestre cenușii-castanii, și soluri silvestre brune-podzolite. Solurile bălane și cele castanii de pădure xerofile apar la noi în țară aproape exclusiv în Dobrogea. Aceste soluri se asociază cu rendzine, rogosoluri și litosoluri. Rocile comune în județul Constanța sunt reprezentate prin șisturi verzi, călcare, argile, cuartite, dolomitul, nisipuri glauconitice și cuortoase, nisipul roșu. Resurse naturale, aici se găsesc petrol, gaze naturale, fier (Palazu Mare), roci de construcție, călcare pentru ciment (Hârșova), ape mineralizate (Techirghiol, Nuntași). În concluzie, solurile județului Constanța sunt specifice numai pentru această zona, datorită așezării geografice și reliefului de aici. Ele sunt soluri danubiano-pontice. O mare valorificare turistică aici o au apele mineralizate, care atrag mii de turiști pentru tratament.

Clima în Constanța

Pe fondul general al climatului continental, climă Dobrogei și respectiv, a județului Constanța prezintă anumite particularități, legate de poziția geografică între bălțile și Delta Dunării în vest și nord și Marea Neagră în est și de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Caracterul continental al climei se accentuează în a două jumătate a verii și la începutul toamnei, când predomină timpul senin și secetos, care rareori este întrerupt de câte o ploaie torențială de scurtă durata. În cursul unui an durata timpului însorit depășește 2200 de ore (vara mai mult de 300 de ore lunar, iar pe zi, în luna iulie, durata de strălucire a soarelui este de 10-12 ore), iar energia razelor solare însumează peste 125 mii calorii pe centimetri pătrați. În decembrie-ianuarie, când zilele sunt mai scurte energia solară este mai redusă. Acesta se intensifica în mai-septembrie, când zilele sunt mai lungi, valorile maxime înregistrându-se în zona litorală. Vara regimul metereologic este mai stabil decât în celelalte anotimpuri. Cele mai mari temperaturi ale aerului se produc în a treia decadă a lunii iulie. În sezonul rece (toamna-iarnă) prezența marii ridică temperatura aerului, în timp ce în sezonul cald (primăvară-vara) o coboară. Temperatura medie anuală este de 11 grade Celsius. Temperatura medie a lunii celei mai reci este de 0 grade Celsius, iar a celei mai calde este de 22-23 grade Celsius. Contrastele termice slăbesc spre litoral, astfel în sud-estul județului media lunii ianuarie trece de 0 grade. În sezonul cald, temperatura la suprafață plajei urcă până la 45 de grade Celsius, însă brizele marine, bogate în aerosoli atenuează arșița zilelor toride. Pe teritoriul județului cad anual, în partea de sud și est 400 milimetri, iar în partea de nord 400-500 milimetri de apă sub formă de precipitații atmosferice, în numai 50-75 de zile, asemenea cantității fiind cele mai mici de pe teritoriul țării. Aici regimul de ploi este neregulat, fiind întâlnite secete frecvente. Zona litorală este limitată de izohieta de 400 milimetri, cu direcția aproximativă sud-nord. Vânturile dominante sunt cele de vest, crivățul uscat și geros și brizele marine. Numărul de zile cu viteză vântului mai mare de 11 metri pe secundă, se constată că este redus în lunile extreme (ianuarie, iulie), înregistrându-se mai multe numai la Constanța. Totodată, numărul de zile cu viteză vântului mai mare de 16 metri pe secundă este extrem de redus atât în ianuarie cât și în iulie. În nord este un climat de deal jos, cu temperaturi de 10-11 grade și precipitații de 400-500 mm, în partea de vest climat de câmpie moderată, iar în partea de sud climat de câmpie accentuată. Influență marii nu pătrunde în interiorul regiunii mai mult de 12-20 km., datorită predominarii circulației atmosferice din sectorul de vest. În partea de est, climă are influențe pontice cu ierni blânde, veri lipsite de caniculă. Datorită caracterului continental secetos al climei, în Constanța se înregistrează temperaturile cele mai ridicate din țară și timpul este în cea mai mare parte a verii senin, ceea ce influențează pozitiv valorificarea litoralului românesc în timpul verii.

APELE din judetul Constanța

Pe teritoriul județului Constanța, litologia, relieful, precipitațiile, evapo-transpirația și vegetația sunt factorii principali ce determina caracteristicile apelor (subterane și de suprafață). Apele subterane sunt reprezentate prin pânze freatice aproape de suprafață și prin ape de adâncime, iar cele de suprafață prin pâraie cu caracter permanent și intermitent, dar și prin lacuri (limane fluviatile, fluvio-maritime și lagune). Hidrografia județului se caracterizează prin lipsa aproape completă a unei rețele hidrografice permanente. De asemenea, prin adâncimea mare la care se află pânză de apă freatică, mai ales în sud-estul județului, fântânile au aici, în mod frecvent adâncimi între 30-70 metri. În patul văilor și în împrejurimile lacurilor, apă freatică se află la adâncimi mai mari, fapt care a atras stabilirea în aceste locuri a majorității așezărilor omenești din județ. În Dobrogea sudică de platforma, corespunzătoare celei mai mari părți a teritoriului județului, apele subterane se găsesc în depozitele de la baza loesului, că și în placă sarmatica, la adâncimi foarte variate. Izvoarele aici sunt ascendențe și descendente. Pot fi grupate în izvoare de sinclinal, crusta, din depozite aluviale (pe văile Casimcei, Topologului etc.) Apele curgătoare sunt reprezentate prin pâraie cu debite reduse. Pe dreapta, Dunărea primește din podișul Dobrogei afluenți mici din podișul Oltinei, cel mai important fiind Carasu, (podișul Medgidiei), acesta fiind inclus în traseul canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră. Podișul Dobrogei este străbătut de grupa râurilor dobrogene ce se varsă în lacurile de pe litoral: Telița, Slavă, Casimcea, Baciu, Topolog, Ivrinezu. Râurile sunt scurte cu un debit scăzut în general. Lacurile sunt de litoral și lagune, formate prin bararea unor vechi golfuri și cordoane litorale. De aici face parte complexul Razim-Sinoe cu lacurile: Sinoe, Istria, Nuntași, Razimul mic. De asemenea, pe teritoriul județului sunt întâlnite limanuri maritime: Babadag, Tasaul, Techirghiol, Mangalia. Limanurile fluviatile se întâlnesc în sectorul sud-vestic al teritoriului Dobrogei pe dreapta Dunării. Printre cele mai importante se numără: Bugeac, Oltina, (ambele lacuri sunt importante centre piscicole pe dreapta Dunării), Marleanu, Vederoasă, Cochirleni, Carasu, Seimenii Mari și Seimenii Mici, ultimele patru limanuri fiind desecate. De-a lungul văii Carasu s-a realizat Canalul Dunăre- Marea Neagră, pe 64,2 km. Principalele lacuri din județul Constanța se caracterizează prin: Techirghiol este cel mai bogat lac cu nămol terapeutic din România, compus din elemente organice amestecate cu substanțe minerale și constituind principalul element în tratarea multiplelor afecțiuni, pentru care este atât de solicitată stațiunea de pe malurile sale. Este cel mai întins lac salin din țară noastră (11,7 km pătrați). Acest liman fluvio-maritim (ce a fost cândva un golf de mare) formează în prezent o rezervație faunistica (unde trăiesc, printre altele, peste 124 de specii de păsări, multe dintre ele rarități). Lacul reprezintă și o însemnată baza de agrement, fiind dotat cu numeroase bărci și șalupe. Tascau și Tatlageac sunt 2 limanuri fluvio-marine, unde se pot practică sporturi nautice. Au o importantă deosebită datorită nămolului lui cu calități terapeutice. Sinoe și Siutghiol sunt 2 lagune marine ce reprezintă fostele golfuri marine. În prezent sunt importante pentru piscicultură. Caracteristic pentru rețeaua de ape din județul Constanța este lipsa apelor curgătoare din interiorul județului, acestea fiind reprezentate de pâraie cu debite reduse, însă prezența apelor se face simțită din plin în jurul județului prin Delta Dunării și Marea Neagră. Alături de apele Marii Negre, care reprezintă cea mai importantă resursă turistică a județului, mai sunt valorificate turistic și apele minerale și lacurile din interiorul județului unde se găsește nămol terapeutic.

VEGETAȚIA, FAUNA, FLORA din Constanța

Vegetația teritoriului Constanța s-a format și dezvoltat continuu cu începere de la sfârșitul pleistocenului superior. Este destul de variată din punct de vedere floristic, iar formațiile și asociațiile componente sunt suprapuse relicvelor floristice terțiare, pleistocene și holocene, care indică, în același timp, istoricul de dezvoltare complexă a vegetației actuale în strânsă legătură cu ceilalți componenți fizico-geografici. Lipsa apelor de suprafață, natură petrografica, climatul arid, nivelele de apă subterană la mari adâncimi determina aspectul general al învelișului vegetal. Vegetația este în cea mai mare parte de stepă, fiind un rezultat al întrepătrunderii influențelor pontice premaritime cu cele submediteraneene. Această este formată din ierburi mărunte și arbuști. Stepă dobrogeană se diferențiază de celelalte tipuri de stepă de pe teritoriul țării. Țînându-se seama de compoziția floristică, de gradul de destelenire și de intensitatea păstoritului din trecut au fost separate: pajiști de țelină stepica primară, cu paius stepic, pir crestat, colilie și pajiști, parloage stepice înierbate, cu firuța cu bulbi, perinița, bărboasă și alior, cu grupa parloagelor intelenite și a celor neintelenite. Silvostepa, intercalată între pădure și stepă, ocupă spații restrânse în sud-vestul Dobrogei, pe teritoriul podișurilor Oltina și Negru-Vodă. Are că trăsături specifice participarea masivă a stejarilor subxerofili-termofili, predominantă în subarboret a elementelor submediteraneene cu frunze căzătoare, existența unor elemente sudice mai rare, a sibleacurilor de diferite tipuri, apare de asemenea și stejarul pufos, formație submediteraneeana de tip balcanic. Pădurea, în comparație cu stepă și silvostepa, are cea mai redusă extensiune, situându-se în partea sud-vestică. Pădurea se evidențiază prin participarea redusă a gorunului și prin abundență speciilor mezofile de amestec. Se face totodată evidență formația ceretelor (cereto-garnitete și cereto-sleauri). Se poate aprecia că este o pădure de cvercinee submezofile de tip balcanic. În zonele înalte (podișul Babadagului) se găsește etajul stejarului (cer-garniță, stejar pedunculat). Vegetația intrazonală este formată din păduri de salcâm, vegetație mediteraneeană, (smochini sălbatici, iasomie, cărpiniș) și vegetația de lunca, de-a lungul Dunării. Fauna este corelată cu vegetația, fiind formată din mamifere, păsări și pești. Ea prezintă un colorit pontico-submediteranean. Printre speciile caracteristice stepei se numără popândăul, iepurele, orbețele mic, șobolanul cenușiu, șoarecele săritor și alte rozătoare. Printre păsări se numără: potârnichea, graurul, coțofană, uliul porumbar etc. Reptilă caracteristică este șopârlă. Mamiferele sunt reprezentate prin dihorul de stepă și nevăstuică. În ceea ce privește fauna de pădure și de silvostepa, această se deosebește atât cantitativ cât și calitativ față de cea din stepă, datorită condițiilor de viață mai favorabile. Aici se întâlnesc porumbelul gulerat, guguștiucul, fazanul colonizat, șoimul dunărean, pajura țipătoare, vulturul codalb, bufniță mare. Mamiferele sunt reprezentate de căprioară, veverița, mistrețul, muflon, pisica sălbatică ,vulpea roșie, jder, dintre insectivore-ariciul, cârtița, liliac și dintre rozătoare-șoarece de pădure. Marea Neagră este deosebit de complexă mai ales în ceea ce privește originea ei. Originalitatea ei constă în faptul că, datorită lipsei curenților verticali, este lipsită de viață în adâncimi. Unele specii sunt relicve din vechea mare sarmatica, circa 35%. Printre acestea se numără guvizii, unele specii de ace de mare și unele scoici de mal. Cele mai multe specii de animale (60% din fauna actuală) sunt venite din Mediterana, după ruperea Bosforului. Lista acestora cuprinde pești, viermi, scoici, crabi. Restul de 5% din faunǎ este format din animale de apă dulce venite de pe râuri și adaptate noilor condiții de viață marina. O valoroasă fauna piscicolă de mare importantă economică o constituie peștii migratori care în anumite perioade ale anului părăsesc Marea Neagră și intră pentru reproducere în Dunăre. Așa sunt: scrumbia, pălămida, zarganul, hamsia, barbunii și cu deosebire sturionii (morunul, nisetrul, păstrugă) care dau cunoscutele icre negre. În Marea Neagră mai trăiește și o specie de rechin care ajunge până la 1,70 metri lungime, trăind în adânc până la 70 metri. Între mamifere menționăm delfinul care poate trece de 3 metri lungime, și o greutate până la 300 kilograme. În regiune există mai multe rezervații naturale care constituie un punct de atracție inedit în oferta turistică a regiunii. Una din cele mai importante rezervații se află pe malul stâng al Văii Casimcea, în dreptul satului Cheia, acolo unde se găsește Masivul Cheia. Rezervația ocupă o suprafață de 285 ha și adăpostește cca 5-6 specii rare de flora. Dunele litorale de la Agigea - la 8 km sud de Constanța, este o rezervație naturală de dune marine reprezentată de un platou de 8-10 km format din depunerea continuă a nisipului, rezervație floristică în cadrul căruia se dezvoltă cca 120 de specii de plante caracteristice litoralului românesc al Marii Negre. Canaraua Fetii - la sud de Oltina, este o rezervație faunistică. Pădurea Hagieni este o rezervație forestieră între Hagieni și Albești. Datorită frumuseții peisajului și a curiozitatilor sale floristice și faunistice: broască țestoasă uriașă, numeroase specii de păienjeni, este un punct de atracție pentru numeroși vizitatori. Canalele de la Hârșova este o rezervație geologică și paleontologică, unde trăiește un șarpe uriaș de tip piton. Peșterile de la Gurile Dobrogei sunt o rezervație complexă (speologică, paleontologică, geologică, faunistică), situată lângă comunele Limanu și Targutor, formată din trei peșteri (Limanu, Liloiecilor și La Adam, renumită prin bogată fauna cuaternară), unde întâlnim mari colonii de lilieci. Alte rezervațîi pe teritoriul județului sunt: Punctul Fosilier de la Aliman, Seimenii Mari (rezervațîi paleontologice și geologice), Cernavodǎ și Reciful de la Topalu, Lacul Techirghiol, Rezervația Fântâniță-Murfatlar (rezervație floristică la 1 km sud de podgoria Murfatlar) . Se poate concluziona că județul Constanța prezintă un înveliș de vegetație și fauna format pe un colorit foarte variat. Caracteristic vegetației de aici, cu influențe pontice premarine și mediteraneene, este învelișul de stepă unde întrepătrunde învelișul de silvostepă și pădure, iar formațiile componente sunt suprapuse unor relicve din cele mai vechi timpuri pleistocen și holocen. Aici se întâlnesc unele specii de flora mediteraneenǎ, specifice acestei zone. În ceea ce privește fauna, se poate spune că această este foarte variată, aici trăind toate speciile de fauna, mamifere, rozătoare, păsări, pești. Specific județului Constanța este existența unor specii de pești, relicve din vechea mare sarmatica, printre care se numără și binecunoscuțîi pești de icre negre. Referitor la rezervațiile naturale din județul Constanța, ele impresionează prin frumusețea peisajului și prin curiozitățile de flora și fauna existente aici. Cele mai multe din rezervațîi sunt incluse în diferite circuite turistice, ele atrăgând prin coloritul lor deosebit, astfel vegetația, flora și fauna de aici aduc un plus la valorificarea turistică a acestui județ.

RESURSELE ANTROPICE ALE JUDEȚULUI

Constanța este cel mai mare și mai frumos oraș al litoralului nostru, port maritim, important centru balnear. Orașul este așezat aproximativ la jumătatea distanței dintre extremitățile litoralului românesc și în același timp la jumătatea distanței dintre cele două mari porturi ale Marii Negre, Odesa și Istanbul. Așezarea orașului pe locul care-l ocupă acum a fost legată de la început de orientarea liniei țărmului. Într-adevăr, în dreptul Constanței, litoralul suferă o puternică inflexiune, arcuită, cu concavitatea spre est, care începe de la capul Midia, din dreptul lacului Tasaul până la capul sudic al lacului Suitghiol. Întemeietorii vechiului Tomis au fost ionienii din Milet. Ei s-au fixat aici încă din secolul VI i.e.n., apreciind atât poziția golfului natural cât și frumusețile împrejurimilor. Tomisul avea rolul unui mic port comercial, și constituia un punct de escală pentru navele grecești, care se îndreptau spre litoralul nordic al Marii Negre. Probabil că la început a fost un simplu "emporion", dependent de Histria, ea însăși de aceeași origine milesiana. Știri sigure despre istoria cetățîi Tomis avem abia din secolul al ÎI-lea i.e.n., când, pentru ocuparea ei, izbucnește un conflict între Bizanț și Callatis. Tomisul atinge apogeul înfloririi sale în epoca română, dar migrațiile popoarelor și desele războaie îi grăbesc decadență, trec pe rând goțîi, gepizii, dar la sfârșitul secolului VI, avarii nimicesc complet vestită metropolă a Pontului. Toate încercările de reactivare a comerțului la Tomis, în epoca bizantină, nu reușesc să dezmorțească cetatea. Genovezii sunt ultimii se pare care îi mai dau o licărire de viață. Către sfârșitul stăpânirii bizantine, unele izvoare vorbesc de un contur comercial genovez, de un chei construit tot de aceștia, și de farul care dormitează și astăzi pe marginea falezei. Numele actual al orașului Constanța provine de la denumirea dată de împăratul bizantin Constantin cel Mare unui "vicus" (sat), din apropierea Tomisului. I se spunea pe atunci "Constantiana", și este menționat de Constantin Porfirogenetul în geografia să politică "de Thematibus". Un nume mai apropiat de cel de astăzi este înscris în harta topografică a lui Sutter (1690)- Constanța, iar în harta Marii Negre a lui Taitbout de Marigni (1830), apare numele de astăzi- Constanța. După 1950 Constanța devine un oraș mare, modern. Portul Constanța dispune de un întreg complex de construcțîi portuare, docuri masive și silozuri de mare capacitate. O plimbare prin zona veche, peninsulară a orașului ne dezvăluie clădiri, care îi dau un farmec pitoresc, clădiri care poartă amprenta stilului Art Nouveau sau a celui modern românesc, cu influențe ornamentale arabe și turcești. Edificatoare sunt casele de pe bulevardul Elisabeta, pe faleză, dintre care se remarcă cea în care se află Consulatul Republicii Chineze, clădirea Teatrului Elpis- în prezent Teatrul de Păpuși, clădirea vechii prefecturi și clădirea fostei reședințe regale- fostul sediul al Tribunalului Județean. O incursiune interesantă poate fi făcută în zona veche a portului Constanța, unde pot fi admirate clădirea Bursei Marine, construită între 1910-1915, silozurile de cereale, a căror construcție a durat din 1899 până în 1909, sau gara maritimă situată la dana 11, realizată și ea la începutul secolului. Nu trebuie uitat impunătorul far din incinta portului Constanța, montat într-un turn de piatră, cu o înălțime de 12,75 m deasupra nivelului marii. Farul este decorat cu basorelieful regelui Carol I, cel care, la 27 septembrie 1909, a inaugurat deschiderea portului Constanța, precum și o placă cu inscripția: "Portul Constanța, mărit și aparat de valurile marii sub domnia Regelui Carol I". O mențiune aparte merită noul far, construit în anul 1965 în zona de intrare în Port (poartă 4)

În municipiul Constanța se poate admira Edificiul român cu mozaic, descoperit în 1959, este situat în piață Ovidiu, fiind un complex vast care, în antichitate, făcea legătură între orașul antic și cel al portului. Înălțat în secolul al IV-lea, edificiul era grandios, întinzându-se pe o suprafață de 2000 metri pătrați. O parte a edificiului este reprezentată de pavimentul cu mozaic, cu modele ornamentale de valoare artistică unică, decoruri din marmură albă și colorată, precum și mărturii arheologice ale obiceiurilor comerciale din aceea perioada. Termele române (B-dul. Marinarilor- pe faleză de vest, în zona peninsulară, spre intrarea spre Poartă nr.1, în portul Constanța)- au fost ridicate în același timp cu Edificiul Român, fiind aduse la lumina zilei doar 300 metri pătrați din băile publice ale orașului antic Tomis. Zidul de incinta al cetății Tomis- descoperit de arheologul Vasile Pârvan, leagă faleză de est cu cea de vest, fiind prevăzută cu turnuri și bastioane. O parte din zid este vizibilă și în prezent de pe Bulevardul Ferdinand, unde se află și parcul arheologic. Aici se află expus un ansamblu de piese arheologice care amintesc de perioada înfloritoare a ocupației române. La marginea parcului o harta lucrată în ceramică prezintă ansamblul cetăților Dobrogei care existau în perioada română. Mormântul pictat ( în vecinătatea colegiului național Mircea cel Bătrân) este cea mai nouă descoperire arheologică (1988), având o valoare deosebită prin picturile ce datează din secolul al IV-lea d. Hr. și pășește până în zilele noastre (nu este inclus în circuitul turistic fiind în restaurare). Bazilicile antice (b-dul Marinarilor, în zona peninsulară), în număr de cinci, datează din secolul al V-lea d.Hr. și impresionaza prin frumusețea picturilor murale. Catedrala ortodoxǎ Sfinții Apostoli Petru și Pavel - Str. Muzeelor. Este o construcție ridicată după planurile arhitectului Ion Mincu între 1883-1885. În interiorul sau se află două jilțuri artistic lucrate. Construcția, în stil greco-român, din cărămidă presată, impune prin monumentalitatea fațadei și prin turnul înalt de 35 m. Moscheea Mare - se află în imediată apropiere a Pieței Ovidiu, a fost clădită în anul 1910, pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a cărui înălțime atinge 50 m, și cupola clădirii au fost construite din beton armat. Pentru realizarea coloanelor și a scărilor s-a folosit calcarul de Albești, iar pentru poartă mare de la intrare s-a adus marmură neagră din Italia. Edificiul are o frumoasă pictură interioară, în care domină culorile verde, albastru de cobalt, ocru deschis și roșu. Monument original ridicat la începutul secolului XX, se remarcă prin îmbinarea elementelor bizantine cu cele românești. Este principalul edificiu al populației musulmane din Constanța, stilul arhitectonic în care este construit fiind unic în Dobrogea. Moscheea adăpostește cel mai mare covor oriental din România, care a aparținut sultanului Abdul Hamid.

Geamia Hunchair (B-dul Tomis, în zona peninsulară). Construită între anii 1867-1868 sub domnia sultanului Abdul Azis, edificiul se remarcă prin originalitatea arhitecturii, în stil maur, care respectă formă originală a așezămintelor de rugăciune ale musulmanilor. Mineratul sau are o înălțime de 24 metri, iar interiorul geamiei mai păstrează încă urmele ornamentilor specific orientale. Bustul lui Mihai Eminescu, Bd. 16 Februarie, amplasată pe faleză Cazinoului. A fost realizat de sculptorul Oscar Han în anul 1930; a fost montat în apropiere de malul marii, așa cum și-a dorit-o chiar poetul, în celebra să poezie "Mai am un singur dor". A fost inaugurată la 15 august 1934. Pe soclu se profilează chipul statuar al muzei Caliope. Farul genovez ( stradă Remus Opreanu) a fost ridicat de către compania " Danubius and the Black Sea" între anii 1858-1860, în amintirea negustorilor genovezi care au frecventat zona noastră în secolul al XIII-lea. Înalt de 8 metri, farul are o baza hexagonală, în vârful sau fiind așezată o cupola metalică. Vila Șuțu ( Str. Marc Aureliu), situată pe malul marii, vila, care a aparținut numismatului Mihail Șuțu, impresionează prin frumusețea stilului sau neomaur, de la înălțimea să putând fi admirat întreg portul Tomis . Biserica Apostolică Ortodoxă Armeană- hramul Sf. Maria, Str. Callatis nr.1. Clădirea a fost construită în 1880, funcționând că școală armeană în anul 1940. Clopotniță și modificările interioare conferă clădirii aspectul tipic al arhitecturii tradiționale armene. Muzeul de artă populară (b-dul Tomis nr. 32) - cuprinde peste 16.000 de exponate din colecția populară, caracteristică întregii țări - în special icoane, țesături, ceramică, port popular, obiecte de podoabă, ustensile casnice. Muzeul Ion Jalea (str. Arhipescopiei nr.13) - are expuse peste 100 de lucrări de sculptură și grafică, în cea mai mare parte semnate de artistul plastic Ion Jalea. Artist dobrogean, Ion Jalea a fost influențat în opera să de motive biblice, istorie și mitologie.

Expoziția "Din bogățiile și frumusețile Oceanului planetar" (b-dul Mamaia nr.225) adăpostește o colecție de fauna și flora atât din Marea Neagră, cât și din alte mari ale lumii. Un loc aparte este rezervat unor curiozități acvatice: cea mai mare scoică de pe glob, scheletul unei balene ucigașe, homarii uriași, păianjeni de mare, crabi exotici. Casă cu lei ( str. Nicolae Titulescu), situată în partea peninsulară a orașului Constanța, a fost ridicată între 1895-1898. Îmbinând elementele preromantice cu cele genoveze, clădirea încânta privirea cu cele patru coloane pe care sunt sculptati patru lei impunători. De-a lungul timpului, "Casă cu lei" a avut mai mulți proprietari, iar în 1930, elegantele ei saloane au găzduit sediul Lojii Masonice din Constanța. Sinagogă Comunității Evreilor ( str. CĂ Rosetti nr 2)- situată în cartierul vechi al orașului, amintește de atmosfera sfârșitului de secol XIX, fiind un exemplu de artă neogotică. Teatrul Ovidiu din Constanța ( str Mircea cel Bătrîn) - clădirea găzduiește trei instituții de cultură: Teatrul Dramatic, Filarmonica "Marea Neagră", Opera Constanța, se află în centrul orașului într-un frumos parc, străjuit de grupul statuar "Faun și Nimfa" conceput de sculptorul Constantin Baroschi. Cazinoul din Constanța construit la începutul secolului XX (1910) de către arhitecți francezi, în stil secession; clădirea a rămas un simbol al orașului Constanța. De-a lungul timpului, Cazinoul nu s-a îndepărtat de menirea să, fiind renumit în Europa pentru jocurile sale de noroc. În timpul primului război mondial clădirea a fost bombardată și transformată în spital militar. În prezent restaurantul Cazino, cu arhitectură să somptuoasă, cu ornamentele elegante și cu vederea la mare, este un loc ideal pentru celebrarea evenimentelor speciale, sau pentru organizarea de cocteiluri și seri festive. Biserica româno- catolică Sfântul Anton - Str. N. Titulescu. Construcție în stil romanic, ridicată în 1937, după planurile arhitectului Româno de Simon, pe locul unei alte biserici catolice ce datează din 1885. Ea a fost realizată din cărămidă roșie aparență și are un turn pătrat. Biserica greacă Schimbarea la Față , la intersecția dintre Str. Mircea cel Bătrân cu Str. Aristide Karatzali. A fost construită între anii 1863 și 1865, cu contribuția coloniei grecești din oraș, care a primit aprobarea sultanului Abdul Azis pentru construirea ei. Biserica are un mic turn în partea dreapta a acoperișului; scările și pavimentul au fost lucrate în marmură adusă din Grecia. Muzeul Marinei Române Constanța - Str. Traian nr. 53. Orar: 1 mai - 1 septembrie marți - duminică 10 - 18, 1 septembrie - 1 mai marți - duminică 09 - 17. S-a deschis la 3 august 1969, în fostul local al Școlii Navale, în imediată vecinătate a panoramei portuare și marine. Muzeul Marinei Române are un patrimoniu care îi conferă statutul de unicat național. Prezintă istoria marinei militare și comerciale românești, de la simplă luntre cioplită în trunchi de copac, până la navele moderne de astăzi.

Muzeu de Artă Constanța (situat pe Bulevardul Tomis număru l84). Înființat în 1961, Muzeul de Artă Constanța deține valoroase lucrări de pictură, sculptură și grafică, ale artiștilor noștri de frunte (Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba). Patrimoniul muzeului este organizat cronologic și cuprinde artă românească modernă și contemporană, de la finele veacului trecut până în prezent. Muzeul de arheologie (situat în piață Ovidiu, în zona peninsulară). Constanța prezintă cele mai de seama valori de cultură materială și spirituală din vechiul Tomis, și numeroase altele descoperite pe teritoriul Dobrogei. În curtea muzeului sunt expuse sarcofagii datând din sec. I-III, capitele, baze și trunchiuri de coloane, arhitrave, etc. În sălile muzeului pot fi văzute remarcabile piese neolitice din culturile Hamangia și Gumelnita, numeroase obiecte agricole din perioada sclavagistă, amfore greco-române, monede, obiecte folosite în comerț etc. De asemenea, sunt prezentate fragmente de monumente de arhitectură, statuete de Tanagra descoperite la Callatis, lucrări de artă. Numeroase sunt statuile reprezentând diferite divinități, printre care amintim: zeiță Tyche (Fortuna), zeul Pontos, zeiță Hecate, Dionysos, Hermes, Mithras și reliefuri reprezentându-l pe cavalerul trac. O impresie deosebită produce asupra vizitatorului șarpele Glycon, o splendidă reprezentare în marmură a unui animal fantastic cu trup de șarpe și bot de mamifer. În muzeu sunt prezentate, de asemenea, numeroase piese ilustrând perioade de la începutul feudalismului în Dobrogea, vestigii descoperite la Murfatlar, Castelu, Dinogetia, Limanu, Hârșova, Marleanu, Rasova etc. Muzeul are un lapidariu și o bogată colecție numismatică cu piese de mare valoare, cum sunt monede ce au gravate figuri de regi sciti, unice în lume. Delfinariul (b-ul Mamaia nr. 225) -situat pe malul lacului Tabacariei, Delfinariul adăpostește cele trei specii de delfini din Marea Neagră, apă din bazinul în care sunt îngrijiți fiind luată direct din mare. Alături de delfinariu, a fost amenajată o expoziție de păsări, precum și o microrezervatie de animale care găzduiește specii din Delta Dunării. Planetariu este situat în vecinătatea delfinariului, este dotat cu un observator astronomic și o stație de observații solare. Acvariul ( b-dul Elisabeta nr. 2) cuprinde familii de pești din rețeaua hidrografică a Dobrogei și anume: din Delta Dunării, exemplare din Marea Neagră, specii din lacurile litorale.

Un loc care nu trebuie uitat de turiști este Portul turistic Tomis. Aici se organizează croaziere pe mare, cei pasionați de gastronomie pot servi preparate specifice la restaurantele pescărești de pe faleză. Pe timpul verii acesta este locul de desfășurare a numeroase concerte de muzică rock, precum și a minunatelor Serbări ale Marii, care timp de câteva zile transformă zona portului într-un adevărat loc de sărbătoare. Portul turistic Tomis este locul în care Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța organizează anual, în perioada sezo-nului estival, Târgul național "Tomis Yacht"- singurul târg specializat de ambarcațiuni de agrement din România. Cluburile nautice din stațiunile Mamaia, Neptun și Eforie Nord dau turiștilor posibilitatea practicării sporturilor de apă- schi nautic, windsurf, închirierea de echipamente nautice, hidrobiciclete, yole.

Străvechiul Callatis, cu o vechime de peste 2000 de ani, actual municipiul Mangalia are o populație de 45000 locuitori. Localitatea este și stațiune balneoclimaterică permanentă, aflându-se pe aceeași latitudine cu renumitele localități Nișă, Monaco, San Remo. Mangalia, al cărui nume derivă din bizantinul "Pangalia" și înseamnă cea mai frumoasă, s-a dezvoltat după cel de-al doilea război mondial. Orașul - cetate antică- este totodată și un punct de atracție istoric, datorită vestigiilor sale: Bazilica de tip sirian, descoperită în 1959, necropola româno-bizantină, ruinele cetății Callatis ( sec. VII i Hr.), geamia Esmahan Sultan ( sec. VII i. Hr.), Muzeul de arheologie "Callatis" adăpostește, de asemenea, o importantă colecție de amfore și sculpturi, precum și fragmente de sarcofage din epoca elenistică.

Herghelia de la Mangalia ( 3 km. distanță la nord de municipiul Mangalia) este un loc care nu trebuie ocolit de turiști. Aici se află un centru hipic unde pot fi admirate frumoasele exemplare de cai arabi și pur sânge arab. Herghelia nu este doar un punct de atracție turistică dar și centru de agrement, dispunând de un hipodrom care permite inițierea în artă echitației.

Localitatea Limanu, aflată la 9 km. sud de Mangalia judetul Constanta , se remarcă prin Peștera Limanu, declarată rezervație speologică ( nu este inclusă în circuitul turistic).

Municipiul Medgidia, este un important punct feroviar și rutier al regiunii, având o populație de 46.000 mii locuitori. Cunoscut că important târg al negustorilor de cereale de la mijlocul secolului al XIX-lea, orașul a cunoscut o dezvoltare mai amplă după cel de-al ÎI-lea război mondial. Construcția canalului Dunăre - Marea Neagră a contribuit la această dezvoltare, orașul devenind un port de tranzit. În localitate poate fii vizitat Muzeul de Artă, care prin lucrările sale expuse, realizează o trecere în revista a peisajului dobrogean. Se remarcă sala renumitului artist Lucian Grigorescu, născut în acest oraș. Spiritul artistic al orașului străbate și din ansamblul de opere de ceramică ce împânzesc străzile, această mișcare artistică fiind inițiată în anii 1970 prin organizarea "Taberei de Creație de la Medgidia", care a adus orașului 50 de opere de ceramică. Medgidia se mândrește de asemenea, cu un modern stadion cu o capacitate de 40.000 de locuri.

Nu departe de oraș-ul Constanta, la Mircea Vodă (10 km.) se află urmele unui castru român, iar la Castelu (8 km), a fost descoperită o necropola feudală.

Oraș port, situat la 60 km. de Constanța, Cernavodă este o localitate bogată în vestigii istorice. Întemeiat de geto-daci, orașul este menționat pentru prima dată sub numele de Axiopolis de către geograful Ptolomeu. Aici au fost făcute primele descoperiri importante privind comună primitivă, și anume celebrele statuete de lut din epoca neolitică "Gânditorul de la Cernavodă" și "Femeia Șezând", aparțînând culturii Hamangia. Dezvoltarea orașului a fost mult influențată de construcția podului peste Dunăre, în perioada 1890-1895 de către marele inginer român Anghel Saligny.

Aflat în extremitatea de nord-vest a județului Constanța, orașul Hârșova este cunoscut din antichitate sub numele de Carsium; cetatea a fost întemeiată în timpul împăratului Traian, în anul 103 d.Hr.. Din cetatea română Carsium, declarată rezervație arheologică se mai văd în prezent temeliile a două ziduri. Nu departe de oraș se află rezervația geologică "Canaralele de la Hârșova", un complex de călcare sub formă unor stânci impunătoare. Spre sud, în localitatea Topalu, la 25 km. de Hârșova, pot fi vizitate câteva obiective interesante: colecția de artă "Dinu și Sevastita Vintilă", cu un patrimoniu de 228 de lucrări aparțînând marilor pictori Theodor Aman, Lucian Grigorescu, Octav Băncilă, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady; secția de sculptură de opere ale unor sculptori renumiți: Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Ion Jalea. Tot aici poate fi văzut și reciful de la Topalu, un complex de corali datând din jurasic, ocrotit de lege.

Localitate istorică, situată în nord-vestul lacului de la care îi provine numele, stațiunea balneo-climaterică Techirghiol și-a sărbătorit în 1999 centenarul în activitate balneologică. Beneficiind mai mult de briza de lac decât de cea a marii, stațiunea Techirghiol s-a dezvoltat că urmare a proprietăților curative ale apei lacului (bogată în cloruri de sodiu și magneziu) și ale nămolului sapropelic. Localitatea atrage mii de turiști anual și datorită Bisericii din Lemn construită în secolul al XVIII-lea și pictată în stil simplu , specific țărănesc. Situată în cadrul unui ansamblu de chilii creează o atmosfera de mănăstire, cu pavilioane și camere.

Resursele antropice existente în județ-ul Constanta , sunt foarte numeroase, variate și valoroase, o parte din ele sunt cele mai vechi resurse antropice găsite pe teritoriul țării noastre, de aceea, în concluzie se pote afirmă că, turismul cultural din această zona este un produs turistic foarte important pentru valorificarea turistică a acestui județ.

TRASEE CULTURAL - TURISTICE ÎN DOBROGEA, CONSTANȚA - ADAMCLISI - PEȘTERA SFÂNTUL ANDREI - MĂNĂSTIREA DERVENT (133 km. de-a lungul DN3)

Acest traseu ne poartă prin locuri pitorești presărate cu mărturii arheologice ale celor care au trăit pe aceste meleaguri și au lăsat amprenta asupra istoriei și culturii românilor. Traversând valea Carasu, drumul trece pe lângă Valul lui Traian, unul din cele trei valuri de apărare construite în epoca feudală în această zona, ducând până la Basarabi. Este o zona cu o variată oferta: turiștii pot degusta vinurile din Podgoria Murfatlar, renumite în întreagă lume. La 24 km. de Constanța, Murfatlar se bucură de un climat generos, care face posibilă producția unor soiuri remarcabile de vinuri- Chardoney, Pinot Gris, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Mușcat Otonel, Traminier, Riesling Italian. Amplasat în mijlocul viilor, într-un superb cadru natural, punctul turistic al Podgoriei oferă turiștilor momente de neuitat. Degustarea vinurilor și a mâncărurilor tradiționale este asociată programelor artistice care reunesc interpreți de muzică populară din Dobrogea.

Cei interesați de curiozitățile naturii pot vizită Rezervația naturală "Fântâniță-Murfatlar". Nu trebuie uitat ansamblul rupestru de la Basarabi, un important monument arheologic ce atestă prezența creștinismului în Dobrogea încă din cele mai vechi timpuri. Ansamblul este format din bisericuțe și cripte săpate în cretă în secolele IX-XI d. Hr., fiind remarcabile prin multitudinea de inscripții cu caractere gotice, germanice, grecești, slavone care atestă faptul că alături de populația autohtonă trăiau și alte populații creștine ( nu este inclus în circuitul turistic).Cel mai important monument istoric în cadrul acestui traseu rămâne însă Monumentul "Tropaeum Traiani" de la Adamclisi. Monumentul a fost ridicat între anii 106-109 d.Hr. la comandă împăratului Traian pentru a celebra victoria românilor asupra dacilor, rămânând în istorie că una dintre cele mai sângeroase bătălii. Restaurat în întregime în anii 1970, monumentul se aseamănă foarte bine Columnei lui Traian de la Roma, istoricii presupunând că ele au fost realizate de același arhitect - Apolodor din Damasc. Monumentul este compus dintr-un soclu cilindric înalt de 30 m., format din 9 trepte, pe care sunt reprezentate scene din luptele cu dacii și din viață militară română. Soclul susține o baza hexagonală dublu etajată, cu două părți componente: trunchiul, ornat cu sculpturi și statuia propriu-zisă ce înfățișează un costum de lupta român, cu armură, platoșa și coif. La baza piedestalului, trei captivi daci sunt puși să privească trofeul, pentru a accentua încă o dată victoria românilor, mereu însetați de putere mânați de zeul războiului - Marte "Răzbunătorul", căruia i s-a dedicat monumentul. Considerat "cronică în piatră" a identității poporului român, monumentul de la Adamclisi rămâne una dintre cele mai importante mărturii ale istoriei neamului românesc ce dăinuie peste veacuri. Cuvintele de pe altarul funerar din apropiere sunt edificatoare: "În amintirea bărbaților prea viteji, care luptând pentru patrie, în războiul cu dacii, s-au culcat întru moarte"

Satul Adamclisi din judetul Constanța adăpostește Muzeul monu-mentului, unde sunt reunite obiecte variate, provenite din săpăturile efectuate de-a lungul timpului. Tot în aceeași zona se află și ruinele Cetății "Tropaeum Traiani", construită odată cu monumentul. Orașul ridicat la rangul de "municipiu" cunoaște o dezvoltare înfloritoare până în anul 170 d.Hr., când în urmă atacurilor migratoare, este distrus. În timpul împăratului Constantin cel Mare localitatea este reconstruită, devenind un important centru religios, lucru dovedit de bazilicele creștine scoase la lumina. Atacurile avare din secolele VI-VII vor duce orașul la ruină. Ultimii ani de săpătură au scos la iveală zidul de incinta al cetății, ce poate fi văzut de la șosea, oferind turiștilor o imagine de ansamblu.

Traseul se continuă spre Ostrov, șoseaua șerpuiește printre dealuri acoperite de plantații de vită de vie, trecând după localitatea Băneasa pe lângă rezervația naturală Canaraua Fetii, deosebită prin aspectul sau de canion, cu pereți calcarosi, adăpostind specii rare de flora și fauna (se remarcă vulturul egiptean și broască țestoasă). În dreptul localitățîi Ion Corvin, drumul se îndreaptă către o pădure de tei, care, încă de la intrare, îi înconjoară pe cei veniți cu aerul misterios al locurilor pe care le adăpostește. În inima muntelui, ascunsă de ochii lumii, se află Peștera Sfântului Apostol Andrei, locul în care a sihăstrit Sfântul Apostol Andrei, fratele lui Simion Petru. Documentele istorice spun că Sfântul Andrei a ajuns în Dobrogea în jurul anului 60 d.Hr., împreună cu ucenicii săi și-a făcut în stanca chilie și biserica. Considerată primul lăcăș de cult din România, peștera este locul din care Apostolul Andrei a răspândit creștinismul către români. În apropierea ei se găsesc și izvoarele cu apă cu care erau botezați strămoșîi noștri. Sfințită în 1942, peștera a fost amenajată și a constituit până la cel de-al ÎI-lea război mondial locul a numeroase slujbe religioase. Reactivarea mănăstirii a avut loc după 1990, importantă acestui loc considerat sfânt, făcător de minuni, fiind din nou recunoscută.

Întorcându-ne în localitatea Ion Corvin, traseul se continuă spre localitatea Băneasa, lasă în urmă valea Dunării înțesată de ostroave și ajunge la Mănăstirea Dervent, unul dintre lăcășurile religioase renumite ale Dobrogei. Este un alt loc în care a propovăduit Sfântul Apostol Andrei. Denumirea de "Dervent", care înseamnă "lagăr" i-a fost dată datorită faptului că pe acele locuri există o garnizoană a românilor. Mănăstirea atrage mii de oameni datorită minunilor care se spune că se petrec aici. Astfel, istoria locului spune că aici au fost decapitați trei ucenici ai apostolului, pe locul execuției crescând trei cruci făcătoare de minuni, la care oamenii vin să-și caute alinare. Alte două puncte de atracție ale mănăstirii sunt icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, precum și un "izvor al tămăduirii", din care, spune legendă, curge o apă cu puteri miraculoase. Traseul se termină cu centrul arheologic Pacuiu lui Soare, care din păcate, nu poate fi vizitat de turiști datorită accesului dificil, dar reprezintă o zona cu importante mărturii arheologice, începând din timpul daco-geților, epoca feudalismului până în timpul dominației otomane.

CONSTANȚA-CHEILE DOBROGEI (E 60, DN 24, spre localitatea Târgușor)

Deși un traseu scurt, este deosebit de pitoresc, străbătând valea răului Casimcea, impresionând prin frumusețea peisajelor - dealuri carstice cu peșteri numeroase, cu o vegetație și fauna specific de stepă. Începând cu localitatea Mihail Kogălniceanu, unde se află și aeroportul internațional cu același nume, de-a lungul șoselei până în localitatea Casimcea, se desfășoară frumoasele Chei ale Dobrogei, cu rezervațîi care impresionează prin varietatea vegetației și faunei. Localitatea Târgușor adăpostește rezervația "Gură Dobrogei", un obiectiv important din punct de vedere geologic, biologic și speologic. Peisajele sunt de o frumusețe rară - șanțuri naturale și chei brăzdează malurile abrupte ale văîi, peșteri săpate în calcar, precum "La Adam" și "Peștera Liliecilor" cu specii de plante deosebite, dar și descoperiri arheologice importante, care atestă prezența vieții omenești pe aceste meleaguri din timpuri foarte îndepărtate, încă din paleoliticul mijlociu (100.000-35.000 i.Hr.). Masivul Cheia își desfășoară cheile pe o lungime de 1,5 km. din localitatea cu același nume până la Casimcea. Rezervația este formată din călcare din perioada jurasicului, aici găsindu-se o fauna și flora de interes deosebit. Alături de frumusețile naturale, zona este presărată și cu numeroase urme arheologice, în special găsite în peșterile presărate de-a lungul Cheilor Dobrogei - resturi de unelte, vânat și chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau această zona în epoca preistorică. Traseul se termină cu localitatea Pantelimon. Din Târgușor, pe DJ 225, drumul duce spre ruinele cetățîi Ulmetum, unde istoricul Vasile Pârvan a descoperit o serie de materiale arheologice datând din secolul al ÎI-lea d. Hr.

CONSTANȚA- CETATEA HISTRIA (DN 2A până la Ovidiu, DN 22 până la Tariverde și apoi DJ 226 A până la cetatea Histria)

Acest traseu străbate Podișul Casimcei, trecând pe lângă lagune și limane fluvio- maritime, ceea ce îi conferă un farmec deosebit. Reține atenția în mijlocul unui peisaj aparte Lacul Tasaul, la 35 km. distanță de Constanța, care pe o suprafață de peste 1.000 ha se întinde până în apropierea marii. Trecând de comună Tariverde, un loc care merită văzut sunt "Băile Nuntași". Plajele întinse, precum și nămolul lacului Nuntași, cu un conținut ridicat de săruri minerale au dus la amenajarea unui stabiliment balnear în această zona, cu multe atracțîi turistice - pescuit, vânătoare, plimbări cu ambarcațiuni pescărești. Drumul se continuă spre Istria, unde, pe malul unui golf liniștit, se află ruinele cetățîi Histria, cel mai vechi oraș din țară noastră. Pe malul lacului Sinoe, în partea nordică a actualei peninsule Istria, s-a ridicat în urmă cu peste două mii șase sute de ani vestitul oraș Histria, întemeiat de navigatorii și negustorii greci, care s-au așezat în ospitalierul golf de odinioară, cu scopul de a face comerț cu băștinașîi geto-daci. Uleiul de măsline, vinurile, obiectele de podoabă grecești erau schimbate pe grânele, mierea, ceară de albine, pieile de vită, peștele sărat, faclele din rășînă pinilor ce existau odată pe aici, oferite de triburile locale. Histria (Istria în limba greacă - denumire luatǎ de la fluviul Istros = Dunărea) prosperă și se dezvoltă timp de opt secole. Așezarea, înconjurată de un puternic zid de apărare, era alimentată cu apă prin conducte lungi de peste 20 km; străzile erau pavate cu piatră, iar instituțiile de educație fizicǎ = gymnasion și cele cultural-artistice = museion cunoșteau forfota obișnuită locurilor de acest fel. Între secolele I și al III-lea e.n. se instaurează puterea română pe meleagurile Dobrogei de azi. În această perioada, în oraș se construiesc temple închinate zeităților române, terme (băi publice), cartiere ale cetățenilor bogați cu case frumoase. Dar golful Halmyris, unde era așezat orașul a început să se împotmolească, nisipul închizând ieșirea la Marea Neagră. Cu tot neajunsul creat de lipsa posibilităților de a mai face lesnicios negoț pe mare, orașul cetate și-a mai prelungit existența până în secolul al VI-lea. Cumplită invazie a avarilor, care distrug aproape în întregime cetatea, obligă pe locuitori s-o părăsească în căutarea unui loc mai ferit de primejdii. Încet, încet, Histria, a cărei viață mai pâlpâie că o firavă lumina se ruinează; uitarea îi îngroapă și numele și locul. După descoperirea ruinelor în 1914, numeroase campanii de cercetări arheologice au scos la iveală vestigiile Histriei și au permis totodată degajarea unei părți din cetate pentru a face posibilă vizitarea acesteia. Pavajul cu dale mari de piatră al cetățîi ne poartă pașii printre ruinele cartierelor de altădată ale Histriei, din care sunt vizibile în prezent bucăți de ziduri, fragmente de coloane, socluri inscripționate, urmele binecunoscutelor terme, pavate cu mozaic, temeliile de calcar ale unui templu închinat lui Zeus sau Afroditei, toate amintind de orașul înfloritor și prosper din antichitate. Nu departe de cetate se află amenajat muzeul cetățîi, în care de-a lungul timpului au fost reunite documentele arheologice cele mai importante provenite de la Histria - amfore grecești, inscripții în limba latină, obiecte de podoabă, unelte și arme datând din epoca elena, apoi română și româno-bizantină. În apropierea cetății Histria se află unul dintre cele mai frumoase ansamble lagunare din țară - Complexul Razelm - Sinoe. Peisajele din această zona sunt de o rară frumusețe, lacurile comunicând cu Marea Neagră prin Gură Portitei, un loc de mare încântare pentru turiști.

CONSTANȚA - MANGALIA, TUR DE LITORAL

Notă caracteristică a spațiului constănțean este dată de litoralul Marii Negre, "un pământ al făgăduinței", ce se întinde în județul Constanța pe o suprafață de 100 km.( din totalul de 244 km. ce formează ieșirea la mare a României). Între Mamaia și Mangalia se întinde parcă un singur oraș, o complexă stațiune, adăugînd splendorii sale contemporane acea captivantă metamorfoza a varstelor trăite. De-a lungul coastei, un spațiu de o calitate excepțională etalează o salbă de stațiuni care răspund tuturor varstelor și gusturilor. Acest traseu este un prilej de a cunoaște litoralul românesc, locurile sale de tratament, dar și posibilitățile de distracție. Turul de litoral cuprinde o incursiune de o zi de-a lungul țărmului românesc al Marii Negre prin stațiuni, începând cu Eforie Nord, Eforie Sud, Olimp, Neptun, Venus, Jupiter, Saturn până la Mangalia, fiecare cu farmecul sau specific. Pe parcursul excursiei turiștii pot servi prânzul pe terasă unuia dintre multele restaurante din stațiuni sau că alternativă se poate lua vaporașul pe lacul Siutghiol din Mamaia, unde pot gustă preparate cu specific pescăresc. Nu în ultimul rând, acest traseu include turul orașului Constanța, vizitandu-se Acvariul și Delfinariul, precum și zona peninsulară a orașului, unde se află Muzeul Național de Istorie și Arheologie și monumentele antice - Edificiul Român cu Mozaic, termele române sau ruinele cetății Tomis. Specificul acestui univers pitoresc este dat de împletirea unei multitudini de factori (ambianța deosebit de agreabilă, elegantă și distincția hotelurilor, posibilități diverse de agrement, factori curativi naturali) ce transformă stațiunile în adevărate oaze de relaxare și sănătate. Concluzionand, se poate afirmă că aceste trasee turistice au un potențial turistic foarte mare, deci valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a potențialului turistic al județului Constanța. Însă ar trebui diversificarea unor trasee turistice care să acopere tot teritoriul județului, și amenajarea acestor trasee pentru turiști. Factorii naturali și întreg patrimoniul cultural contribuie în cea mai mare măsură la atragerea clientelei, care trebuie în continuare menținută și dezvoltată. Sporirea gradului de atractivitate a obiectivelor tuirstice se poate mari, țînând cont de formele moderne și diversificate ale tratamentului balnear, de condițiile și factorii naturali specifici zonei litoralului Marii Negre, de sporirea gamei de acțiuni recreative, satisfacerea gusturilor și preferințelor turiștilor români și străini. De asemenea, ar trebui găsite, promovate și valorificate tradițiile și creațiile populare specifice Dobrogei, care ar conduce la captarea atenției potențialilor turirsti români și străini.

Valorificarea patrimoniului turistic al județului Constanța implică în prealabil asigurarea unor condiții minime pentru deplasarea, sejurul și petrecerea agreabilă a timpului de către turiști. În esență, îmbinarea acestor elemente are că rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinații care oferă vizitatorilor cea mai mare satisfacție într-o călătorie de vacanță. Pentru că un teritoriu să poată fi declarat "de interes turistic", potențialul sau turistic trebuie să răspundă la două cerințe esențiale: să dispună de resurse naturale și de alte elemente de atracție preferate de turiști (istorice, cultural-artistice etc.), să dispună de posibilități de acces, de transport, de cazare, de alimentație, de unități comerciale, de instalații, de alte amenajări adiacente, într-un cuvânt de bazǎ materială și de infrastructură necesară pentru a facilita activitățile turistice. Desfășurarea activităților turistice la nivelul exigențelor contemporane și în pas cu mutațiile în perspectiva ale volumului și intensității cererii turistice interne și internaționale nu se pot realiza, prin urmare, fără existența unei baze materiale turistice și a unei infrastructuri tehnice și sociale adecvate, menite să pună în valoare resursele turistice naturale și antropice de care dispune un teritoriu. În general, motivațiile turistice sunt subiective și deci foarte diferențiate; preferințele și mai ales atitudinile turiștilor față de ofertele agenților economici diferă chiar în cadrul unei anumite tipologii de clientela. Din această cauza, resursele naturale și cele antropice pot participa în cele mai diverse combinații posibile la conceperea unui produs turistic și, în consecință, la promovarea călătoriilor turistice. Managementul firmelor turistice își formulează obiectivele de profitabilitate pornind tocmai de la acest considerent prioritar: asigurarea continuității fluxurilor turistice în arealele în care își desfășoară activitatea. Pe baza acestor criterii pot fi mai ușor înțelese și preocupările pentru evaluarea atentă a patrimoniului turistic,confruntat cu preferințele clientelei.

Cazare la mare judetul Constanța, Navadari,Mamaia,Neptun,Jupiter,Saturn,Venus,Satul de vacanta:

Legătură dintre activitatea turistică și industria hotelieră este complexă, de profunzime și se desfășoară în ambele sensuri. Pe de-o parte, industria hotelieră se dezvoltă că urmare a circulației turistice și, pe de altă parte, dezvoltarea turismului este condiționată de exigență unor spații de cazare, de gradul lor de echipare, de calitatea și varietatea prestațiilor oferite. Într-o localitate, stațiune, turismul se poate dezvoltă satisfăcător numai în ipoteza că există suficiente posibilități de cazare și odihnǎ a vizitatorilor. De aceea, dintre formele de baza tehnico-materială, capacitățile de cazare condiționează poate în cea mai mare măsură volumul activității turistice, deși anumite categorii de vizitatori sosiți într-o stațiune nu recurg la serviciile obiectivelor de cazare. Capacitățile de cazare rămân elementul cel mai caracteristic al bazei tehnico - materiale a turismului și pentru considerentul că celelalte elemente ale bazei materiale îndeplinesc funcții mult mai eterogene și deci participa cu ponderi relativ oscilante la încasările provenite din activitatea turistică. În general, prin capacități de cazare se înțeleg acele dotări de baza materială care asigura innoptarea și odihnă turiștilor pe o anumită durata de timp, în baza unor tarife determinate, diferențiate în funcție de gradul de confort oferit pe perioada de an (sezonaliatea) în care sunt solicitate. Capacitățile de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice etc.) care, în vederea asigurării unui sejur cât mai atractiv, oferă turiștilor condiții optime de adăpostire (înnoptare), îndeplinind, după caz, și alte funcții caracteristice odihnei în domiciliu temporar (alimentație, agrement, igienă). Aplicarea unor studii de fezabilitate pentru determinarea cât mai exactă a investițiilor necesare dezvoltării bazei materiale de cazare, a capacității de primire a fiecărui obiectiv în parte, a gradului de confort preconizat și, mai cu seama, a eșalonării în timp a realizării obiectivelor prevăzute a se execută, necesită că o prima condiție pregătitoare cunoașterea exactă a specificului pieței turistice și a previziunilor de dezvoltare a circulației turistice, urmând că, pe baza lor, să fie definite obiectivele de cazare în cadrul creșterilor solicitate de dezvoltarea ansamblului activității turistice, pe baza strategiilor de dezvoltare a fiecărei stațiuni în parte.

Aprecierile privind politică investițiilor trebuie să se bazeze pe tendințele de lungă durata ale dezvoltării economice, în general, și ale dezvoltării circulației turistice, în particular. În cadrul stațiunilor de pe litoralul Marii Negre , ponderea cea mai mare în rețeaua de cazare o deține hotelul, unitate formată dintr-o clădire sau un ansamblu de clădiri, care asigura cazarea în camere special amenajate corespunzător dotate. Hotelul oferă, de asemenea posibilitatea de servire a mesei, posibilitatea de distracție, și pune la dispoziția turiștilor o gama largă sau mai restrânsă de servicii. Unitățile de pe litoral sunt constituite din construcții arhitectonice moderne, amplasate cât mai aproape de plajă, având în majoritate 6 nivele ( P+5). Există, de asemenea, într-o proporție mai mică, ansambluri hoteliere cu 15 nivele (P+14). Indiferent de numărul nivelelor, unitățile hoteliere dețîn în majoritate circa 600-650 de locuri amplasate în camere cu 2 paturi și mai rar cu 3 paturi. La parter, unitățile de 6 nivele sunt dotate cu două unități de alimentație publică, iar la fiecare cap de hotel, un bar de zi și un bar bufet. Oferta de hoteluri, pe litoralul românesc este mare, existând hoteluri de la 5 stele ("Palm Beach, Scandinavia" din Mamaia) , de 4 stele ("Palas, Yaki, Majestic, Savoi" -Mamaia, "Britania"-Eforie Nord), 3 stele ("Hora" - Saturn, "Doina" - Neptun), și de 2 stele ("Arad, Crișana"- Olimp, "Siret, Național"- Mamaia).

Următoarea formă de cazare, că pondere este constituită din campinguri și sate de vacanță. Acestea au fost înființate și s-au dezvoltat că urmare a avântului ce l-a luat turismul neorganizat și cel semiorganizat. Că formă de cazare complementară a reușit să satisfacă în bună măsură cererile individuale sau de grup ale turiștilor posesori de autovehicule, adepți ai unui contact cât mai direct cu natură și ai unui program cât mai rigid. Practică a demonstrat că aceste spații de cazare sunt foarte solicitate, ele fiind în prezent insuficiente în vârf de sezon, nereușind să satisfacă pe deplin cererea existența.

Vilele și căsuțele constituie o formă complementară, mai puțîn utilizată pe litoral. Acestea sunt amplasate izolat sau grupate sub formă satului de vacanță, constituind o formă intermediară, din punct de vedere al confortului, între hotel și camping.

Unul dintre avantajele economice ale formei de cazare principale, hotelul, este coeficientul de utilizare a capacității.

Acest coeficient indică gradul de ocupare a unității hoteliere într-o perioada determinată, de obicei un an calendaristic sau un sezon turistic. Hotelul are cel mai ridicat și constant coeficient de utilizare. Această se datorează, în primul rând faptului că el oferă cel mai ridicat grad de confort posibilității de cazare în tot timpul sezonului, indiferent de starea vremii, iar că număr de turiști cazați în aceeași perioada de timp deține ponderea cea mai mare.

Unitățile hoteliere de pe litoral se caracterizează prin faptul că ele funcționează sau pot funcționa întreagă perioada a sezonului estival, dar numai cel mult patru luni dintr-un an calendaristic. Din cauza acestui fapt ele suferă o uzură exagerată, ceea ce conduce la cheltuieli suplimentare pentru întreținere, la menținerea unui personal insuficient utilizat, la degradarea prematură a construcției și instalațiilor aferente. Cu toate acestea, hotelul rămâne singură formă de cazare capabilă să preia un număr masiv de turiști, mai ales în vârful sezonului, când afluență turistică este maximă.

Căsuțele și vilele sunt folosite aproximativ în aceeași perioada că și hotelurile, dar au un coeficient de utilizare mai mic. Față de formă principala de cazare, ele se deosebesc și prin tarife mai mici practicate.

Campingul, că formă complementară de cazare, are cel mai mic coeficient de utilizare. Din practică s-a constatat că un teren de campare este ocupat în întregime o perioada mult mai scurtă de timp față de hoteluri și chiar față de vile și căsuțe. El este solicitat mai mult în vârf de sezon, când timpul este călduros și nu sunt ploi. Din punct de vedere administrativ și organizatoric, campingul este ultimul deschis și primul închis în timpul unui sezon estival, față de celelalte forme de cazare. Avantajul de baza al campingului este acela că necesită cheltuieli mai mici pentru amplasare și întreținere, se exploatează ușor și completează cererea de locuri de cazare, mai ales în cazul turismului neorganizat.Experiență de pe litoral a arătat că terenurile de campare existente sunt insuficiente în vârf de sezon și, de multe ori, stau nefolosite spre sfârșitul sezonului. Ar fi necesar să existe posibilități de completare a spațiilor de cazare în vârf de sezon prin folosirea complexă a unor terenuri pregătite în prealabil. Țînând seama că această formă de cazare se dezvoltă din ce în ce mai mult, este necesar a se investi fonduri pentru amenajarea unor noi și variate forme de campare, capabile să satisfacă cererea prezența și viitoare, având în vedere faptul că orientarea dinamicii dezvoltării infrastructurii se fundamentează pe necesitatea creșterii funcționalitățîi acesteia.

Privitor la capacitatea de cazare în funcție de tipul de unități, cea mai mare capacitate de cazare o are hotelul, numărul acestora crescând cu 27 unități, de la 271 (2003) la 331 (2006), și peste 75.000 locuri de cazare. Cea mai mică capacitate de cazare o are motelul, numărul acestora rămânând constant în ultimii ani, cu 3 unități, și 78 locuri de cazare. Analizînd capacitatea de cazare în funcție de formă de proprietate, se observă că proprietatea privată are cea mai mare capacitate de cazare, cu peste 450 de unități și aproape 55.000 locuri de cazare, numărul acestora crescând în ultimii ani. Cea mai mică capacitate de cazare o are formă de proprietate cooperatista, numărul acestora rămânând constant în ultimii ani, cu 14 unități și 780 de locuri cazare. În ceea ce privește capacitatea de cazare a județului Constanța, pe localități, cea mai mare capacitate de cazare o are stațiunea Mamaia, numărul unităților de cazare aici a crescut în ultimii ani, astfel crescând și numărul de locuri, în prezent aici se pot caza peste 25.000 turiști. Cea mai mică capacitate de cazare se înregistrează în localitatea Valul lui Traian, numărul unităților de aici fiind constant în ultimi ani - 1 unitate cu 16 locuri de cazare. În concluzie, se observă că serviciile de cazare din județul Constanța s-au dezvoltat și diversificat, ceea ce înseamnă și dezvoltarea unei baze tehnico-materiale de cazare adecvate, cu dotări corespunzătoare, care oferă turiștilor condițîi optime și îndeplinesc după caz și alte funcții. Însă serviciul de cazare este dependent de calificarea personalului, de prestanța acestora, de organizarea muncii în unitățile hoteliere. În acest context, insuficientă spațiilor de cazare, echiparea lor necorespunzătoare, neconcordanță între nivelul confortului oferit și exigențele turiștilor, că și numărul mic al lucrătorilor sau slabă lor pregătire influențează negativ calitatea prestației turistice și, prin intermediul acesteia, dimensiunile circulației turistice și posibilitățile de valorificare a patrimoniului.

Constanța ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

Alimentația publică este o componentă de baza a servirii turistice, încadrându-se în grupa serviciilor de baza. După cazare, hrană reprezintă prima necesitate a turistului. Dinamică alimen-tației publice este din ce în ce mai mult pusă în legătură cu evoluția dimensiunilor circulației turistice. Dezvoltarea turismului intern și internațional, perspectivele ce se conturează în această privința au impus sporirea preocupărilor menite să asigure alinierea dinamicii serviciilor de hrană la aceea a volumului și exigențelor cererii. Sectorului de alimentație publică îi revine sarcina de a asigura ansamblul condițiilor necesare pentru că turistul să-și poată procura hrană necesară pe tot parcursul călătoriei sau numai a sejurului. El are menirea să organizeze producția proprie din preparate culinare și să asigure servirea consumatorilor în cele mai bune condiții. Complexurile de hoteluri și restaurante, structuri organizatorice frecvent întâlnite pe litoral, confirmă tendința de asociere a actvitatii de hrană cu aceea de cazare și implicit de turism.

Dezvoltarea rețelei de unități, modernizarea și diversificarea acesteia, creșterea ponderii producției proprii, sporirea structurii sortimentale, ridicarea nivelului calitativ al servirii sunt câteva din coordonatele ce caracterizează dinamică alimentației publice. Rețeaua de alimentație publică pe litoral este organizată asemănător întreprinderilor comerciale cu amănuntul. Astfel, ea are în componentă unități operative, cum sunt: unități de producție de produse și desfacere (restaurante), unități de producție (laboratoare), unități de desfacere (bufete, cofetării, unități răcoritoare etc.), depozite (alimentare, frigorifice), unități auxiliare cu caracter gospodăresc (ateliere de întreținere, reparații).

În funcție de obiectivul activitățîi, unitățile de alimentație publică de pe litoral pot fi clasate în:

unități culinare, concepute că unități prin excelență producătoare de preparate culinare și desfacere a acestora, în scopul satisfacerii necesităților zilnice de hrană ale consumatorilor, unități cu caracter, recreativ, care au drept scop principal asigurarea unor condițîi de agrement pentru consumatori, prin organizarea de programe distractive, unități de tipul cofetării, patiserii, braserii, berarii care se caracterizează în principal prin profilul produselor desfăcute.

O altă caracteristică a unităților de alimentație publică de pe litoral-ul Constănțean constă în regimul de prețuri aplicate. Astfel, majoritatea unităților aplică la desfacerea produselor sale prețuri cu regim special, cote de adaos speciale și prețuri categoria I. Diferențierea prețurilor se face prin aplicarea unor cote de adaos diferite pentru fiecare tip de unitate și grupe de produs. Pentru acestea se iau în considerație o serie de factori, cum sunt: gradul de confort (mobilier, veselă, decorațîi interioare), condiții de servire (varietatea și calitatea preparatelor, băuturilor), calificarea personalului (pregătire profesională, ținută vestimentară), mijloace de agrement (programe artistice, muzicale).

Restaurantele din județul Constanța au în dotarea interioară un salon mare pentru servirea turiștilor (pe baza de bonuri), o terasă, și mai rar, o grădina anexă, unde se servesc preparate la comandă. Aceste unități de alimentație publică au bucătărie spațioasă, cu mașini de gătit electrice, marmite cu abur pentru prepararea ciorbelor, ceainice încălzite cu abur, mese calde, pentru păstrarea veselei la temperatura preparatelor culinare, mașini electrice pentru curățat zarzavat, cartofi. În dotare întră, de obicei, barul, bufetul, camerele frigorifice, magaziile anexe. În perioada de iarnă rămân în funcțiune câteva restaurante, dintre care unele pentru asigurarea necesităților de hrană a turiștilor veniți la tratament balnear, iar altele pentru deservirea populației din orașe și a turiștilor în tranzit. Restaurantele cu specific, amplasate în stațiuni servesc preparate culinare specifice: vânat, pescărie, specialități gastronomice locale. Dotarea interioară a acestora este astfel realizată încât subliniază specificul profilului respectiv. Aceste unități de alimentație publică sunt foarte solicitate atât de turiștii români cât și de turiștii străini, dar sunt insuficiente față de cerere. Astfel de restaurante se găsesc pe tot litoralul românesc. În Mamaia, Satul de Vacanță reunește 19 construcțîi specifice unor zone folclorice ale țării. O seară de neuitat, cu specific românesc, puteți petrece la restaurantul "Nuntă Zamfirei" (Eforie Nord), care organizează spectacole folclorice, ceremonii de nuntă românească inspirate din tradițiile locale. Amatorii de preparate din peste sunt așteptați la restaurantul "Insula", din Neptun, iar Complexul "Internațional" ii așteaptă pe cei pasionați de bucătăria italiană și germană. O seară deosebită, în atmosfera plăcută a folclorului românesc poate fi petrecută la "Cramă Neptun", Restaurantul "Rustic" sau Hanul "Calul Bălan" ( stațiunea Neptun) sau restaurantul "Poieniță" din Costinești. De asemenea, este celebru și "Hanul Piraților" din Mamaia,unde seară de seară au loc spectacole cu diferiți interpreți români.

Restaurantul cu autoservire folosește un sistem de servire rapidă, durata unei mese reducându-se la circa 20-30 minute. Acest sistem de servire prezintă o serie de avantaje pentru consumatori, cât și pentru întreprindere: posibilitatea servirii mesei la prețuri accesibile și într-un timp scurt, garanția prospețimii produselor, realizarea unui volum de vânzări superior unităților de servire, specializarea producției culinare, reducerea stocurilor etc. Cu toate aceste avantaje, există foarte puține restaurante cu autoservire, amplasate în stațiuni. Unele dintre aceste unități au regim de funcționare permanent (în tot cursul anului), deservind populația orașului și respectiv, salariații societăților. Având în vedere creșterea prezența, cât și viitoare a turismului neorganizat și chiar cererea pentru produse culinare cât mai diversificate a turiștilor care au hrană asigurată prin biletul de voiaj, este necesară suplimentarea acestei forme de alimentație publică prin înființarea de noi unități.

Unitățile de alimentație publică, tip braserii, berarii sunt amplasate în toate stațiunile din Constanța și au rolul de a completă necesitățile de hrană a turiștilor într-un timp relativ scurt și la un preț acceptabil.

Cofetariile, patiseriile, placintariile completează rețeaua de alimentație publică cu răcoritoare, dulciuri și produse de patiserie. În general, aceste unități sunt apreciate de turiști, dar nu sunt în permanentă aprovizionate cu produsele cele mai solocitate. În afară de produsele clasice ale acestor unități, ar trebui să se diversifice mai mult sortimentul de praparate de patiserie și plăcintărie specific locale cum ar fi: plăcintă dobrogena, suberec, etc. Un rol important al cofetăriilor este acela de a asigura și micul dejun pentru turiștii care solicită acest serviciu. Se poate spune că mai sunt necesare unele măsuri pentru dezvoltarea și diversificarea acestor tipuri de unități de alimentație publică. Turistul este dispus și dorește să servească oricând și rapid produse cât mai diversificate, mai ales dacă unitățile sunt astfel amplasate și aprovizionate încât să-l atragă.

Barurile de zi in Constanța se află, de obicei, la parterul hotelului, unul la intrarea din holul recepției și altul la celălalt capăt al hotelului. Barul de noapte, amplasat într-o construcție separată de hotel, se deosebește de cel de zi prin faptul că servește și preparate culinare, are program distractiv, capacitate mare de funcționare diferit de cel al barului de zi. De asemenea, se percepe o taxa la intrare și se practică prețuri mai mari. Discotecă este o unitate destinată în special turiștilor tineri, oferind un mijloc de distracție potrivit vârstei lor, fără a servi preprate culinare. Un aspect relativ neplăcut în aceste unități este faptul că predomină o atmosfera destul de încărcată și zgomotoasă. Au apărut în ultimii ani unități de același profil, dar cu un cadru mai intim, mai puțîn zgomotos și programe muzicale diferite (cafe-concert, dans). Un alt tip de unitate de alimentație publică o constituie bufetul. Unitățile de acest tip sunt amplasate în majoritatea lor pe plajă, purtând denumirea de dotări plajă. Aceste bufete, restaurantele cu autoservire și braseriile sunt unități în care se pot servi preparate culinare (grătare, preparate reci) în tot timpul zilei. Unitățile de acest tip sunt amplasate și fac parte de obicei, din unitățile de cazare și alimentație publică, înșirate de-a lungul falezei, purtând denumirea acestora. În timpul zilei aceste unități sunt cele mai solicitate dintre toate unitățile de alimentație publică ale rețelei. La capitolul alte unități sunt incluse: chioșcuri de răcoritoare, tonete mobile pentru vânzarea unor produse preambalate, mașini de fabricat și de debitat înghețată, vată de zahăr, grătare pentru mici, bere etc. Acestea completează rețeaua de alimentație publică a societății și se înscriu în categoria denumită comerț stradal. Ele au avantajul că sunt mobile, ușoare și se pot amplasa pe aleile de circulație a turiștilor în drumul lor spre plajă sau hotel.

În ceea ce privește numărul unităților de alimentație din județul Constanța (restaurantele, barurile, hotelurile cu restaurante), numărul acestora a evoluat . Se poate observă o creștere a unităților de alimentație în ultimii 4 ani de la 1993 la 2.233 , ceea ce demonstrează faptul că s-au diversificat și s-au dezvoltat. Numărul restaurantelor a crescut cu 213 unități în ultimi 4 ani, iar cel al hotelurilor cu restaurant a crescut. Dezvoltarea rețelei de unități de alimentație publică, modernizarea și diversificarea ei, creșterea producției proprii, sporirea structurii sortimentale, ridicarea nivelului calitativ sunt câteva din coordonatele care atrag potențialii turiști pe litoralul Marii Negre. Sursă de valută pe care o oferă turismul internațional este un motiv suficient pentru a investi fonduri necesare în vederea diversificării rețelei de alimentație publică, știind că motivația turistică a celui care vizitează litoralul nu este numai marea, ci și dorința de destindere, de a vedea și de a cunoaște locuri și lucruri noi.

SERVICII DE AGREMENT- TRATAMENT

Privit în calitate de componentă de baza a serviciului turistic, alături de transport, cazare, alimentație, agrementul îndeplinește o serie de funcții particularizate în raport cu nevoile turistului sau ale organizatorului. Astfel, în concordanță cu cerințele turistului, agrementul vizează destinderea și reconfortarea fizică a acestuia, divertismentul și dezvoltarea capacității sale. În cazul acoperirii nevoilor fizice, activitățile sportive, cele care pun în mișcare organismul, de la simplă plimbare până la realizarea unor performanțe, dețîn un loc important. În ceea ce privește latura psihică, activităților cultural-distractive și celor instructiv educative le revine un rol hotărâtor: ele au că obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, amuzament și comunicare, contribuind la îmbogățirea bagajului de cunoștințe ale turistului.

Pe plan economic, dezvoltarea agrementului răspunde exigențelor de creștere a atractivității stațiunilor turistice. Totodată, agrementul reprezintă mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor. Stimulează circulația turistică, fiind o sursă importantă de încasări, de creștere a eficienței economice a activității. Dezvoltarea agrementului reprezintă un mijloc de asigurare a competitivității stațiunilor turistice. Agrementul reprezintă un element important de care trebuie să se țînă seama în amenajarea zonelor turistice. Tot mai frecvent se vorbește în procesul de amenajere de o strategie a agrementului, care să valorifice componentă economică a fiecărei zone, să realizeze o planificare de ansamblu și pe termen lung a raportului om - natură, să asigure o dimensionare ponderat - rațională a dotărilor, o adapatare a acestora la configurația spațiilor verzi și peisajelor.

În cazul turismului de litoral, a cărei motivație o reprezintă cură helio - marina și practicarea sporturilor nautice, organizarea agrementului înseamnă amenajarea plajelor pentru o cură activă (tobogane, jocuri, concursuri); existența unor centre de inițiere în practicarea sporturilor nautice și punctelor de închiriere a materialului sportiv (bărci, hidrobiciclete, schi-uri, yole, surfing-uri etc.); realizarea unor porturi de agrement, cluburi de vacanță. Aceste componente se întâlnesc și în dotarea litoralului românesc, iar lor li se mai pot adǎuga alte mijloace de agrement că: parcuri de distracții, săli de spectacole, terenuri de sport etc. O formă particulară de agrement și corespunzător, de vacanță, în care țară noastră are vechi tradiții și care se bucură de aprecierea turiștilor, o reprezintă echitația. Existența unor herghelii renumite, cum este cea de la Mangalia, favorizează dezvoltarea acestei forme de agrement, căreia i se asocieaza plimbările cu trăsura și alte mojloace hipo.

Strategia de dezvoltare a agrementului ține seama, pe de o parte, de motivațiile, aspirațiile și așteptările turiștilor, iar pe de altă parte, de profilul, structura și specificul stațiunilor. Corespunzător, desfășurarea activității de agrement presupune existența unor echipamente adecvate (porturi de agrement, puncte de închiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de echitație terenuri și săli de sport etc.), personal cu pregătire de specialitate (animatori), programe (excursii, concursuri, expoziții, festivaluri, activitate artizanală s.a.). Principalele caracteristici ale turismului de litoral sunt determinate de puternică sezonalitate, durata mare a sejurului, motivația deplasării, intensitatea circultiei turistice etc. Principalele dotări și amenajări la agrementul pe litoral sunt următoarele:

-plaje amenajate și dotări aferente: plaje cu circulație liberă, agrement nautic (debarcadere, șalupe, yole, bărci cu motor, nave de agrement, teleschi, nautic, hidrobicicletele, surfing, școli de surfing), parcuri de distracții, minicare, piste de karting, trenulețe, bowling, discoteci, biliard, jocuri mecanice, piscine acoperite și în aer liber, saune, solarii, minigolf, săli de gimnastică și aerobic, stadioane, cinematografe în are liber sau acoperite, teatre de vara, terenuri de sport, săli de conferință, acvariu - delfinariu, cluburi, baruri de noapte, echitație și menaj pentru copii, emisiuni Radio Vacanță, plimbări cu elicopterul, lansări cu parașuta etc, excursii diverse (tur de litoral, Turcia-Bulgaria-Grecia, Delta Dunării, Nordul Moldovei, București )

Un alt aspect ce trebuie avut în vedere în elaborarea concepției de agrement este asigurarea implicării turistului în desfășurarea programelor de divertisment. Are loc astfel o trecere a acestuia de la calitatea de "spectator" la cea de "participant activ", această constitiuind o caracterisitica a concepției moderne de agrementare a stațiunilor; se poate afirmă că dezvoltarea activităților de agrement influențează direct orientarea fluxurilor turistice și implicit desfășurarea unei activități eficiente.

Serviciile suplimentare sunt prestate într-o gama relativ variată. Astfel, odată cu sosirea turistului în Constanța, este necesar să i se pună la dispoziție, prin recepția hotelului, transportul bagajelor, cumpărarea unor publicații, diferite informații privind locurile de distracții, păstrarea valorilor în casă de valori, convorbiri telefonice interurbane sau internaționale și altele. Ghizii, interpret și dispecer, însoțesc turiștii străini de la aeroport până la hotel și pe toată durata sejurului. În general, se poate spune că societățile comerciale de pe litoral oferă o gama largă de servicii, dar nu suficientă și organizată. Din categoria serviciilor suplimentare fac parte și excursiile. În fiecare stațiune sunt amplasate birouri care se ocupă cu programarea și efectuarea acestora, în țară și în străînătate, cu plata în lei sau în valută. Astfel, se efectuează excursii în Delta Dunării sau pe canal, la Cetatea Histria, Adamclisi, Murfatlar, București precum și în Bulgaria, Turcia, Grecia. Aceste excursii se organizează cu autocare (în țară), iar în Turcia sau Grecia cu avionul sau vaporul. Evident, mai sunt multe trasee turistice care pot fi vizitate, mai există deficiențe de organizare, dar calitatea acestor servicii se poate îmbunătăți. Pentru turiștii români și străini ar prezența interes vizitarea nu numai a obiectivelor turistice și a monumentelor arheologice ale județului Constanța, ci și obiectivele industriale din țară, cum ar fi: Barajul de la Argeș, Porțile de Fier, Transfăgărășanul etc.

Deși structura agrementului a cunoscut în ultima perioada o dezvoltare substanțială, ea nu este suficientă și, mai ales, destul de diversificată pentru a face față cererii din ce în ce mai mari. Spre exemplu, terenurile de minigolf sunt prea puțîn folosite, mai ales de turiștii români, din cauza lipsei de instructori pentru acest sport, care se practică la noi pe o scară restrânsă. Multe dintre aceste terenuri stau nefolosite în majoritatea timpului, fără a li se da o altă destinație.

În bowling-uri există săli special amenajate pentru jocuri mecanice, care au fost aduse din import încă de la începutul dotării stațiunilor respective. Până în anul 1989 automatele de poker erau nefolosite din cauza uzurii pe care au suferit-o, după 1990 s-au dotat săli cu jocuri mecanice noi, de alt tip și cu mese de biliard etc. Până în 1989 centrele de echipament sportiv erau aproape inexistente. Sporturile nautice se limitau doar la plimbări cu hidrobicicletă și cu barcă (și acestea insuficiente). În stațiunile de pe litoral nu se practicǎ schiul nautic, nu se făceau plimbări pe mare cu ambarcațiuni ușoare, iar parcurile de distracții erau rudimentare și destinate copiilor. Turiștii români se limitau numai la restaurant, bar sau discotecă, unități de agrement ce aveau în general, programe asemănătoare. După 1989 a început inițiativa de piață (hoteluri - restaurante luate în locație de gestiune), luându-se măsuri pentru realizarea de prestații suplimentare pentru diversificarea și dezvoltarea infrastucturii, ceea ce a condus, în prezent, la mărirea gradului de atractivitate a stațiunilor.

Județul Constanța concentrează 43% din potențialul turistic al țării, reprezentând una dintre cele mai importante zone turistice ale României. Între factorii de ordin natural, care conferă calități superioare curei balneare pe teritoriul românesc, mentionǎm: orientarea plajei spre sud-est, durata mare de strălucire a soarelui pe timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea termică de la o zi la altă, precipitațiile rare, brizele, apă marii, nămolurile curative.

Litoralul din judetul Cunstanța dispune de o salbă de stațiuni, alcătuită din : Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia.

Costinești Stațiune balneo-climaterică estivală aflată în extremitatea sud-esticǎ a României (la 28 km sud distanță de Constanța), în rază Comunei Tuzla, pe țărmul Marii Negre, la 10 m deasupra nivelului marii. Durata de strălucire a soarelui este de 10-12 ore pe zi. Factorii de cură naturală sunt climă marina excitantă, aerosolii puternic salinizati, radiația solară și apă marii. Plajele sunt întinse cu nisip fin, ideale pentru helioterapie și talasoterapie, orientate spre sud, și cu expunere la soare în tot cursul zilei (specific de care beneficiază puține plaje din Europa). Este denumită și "Stațiunea Tineretului", în 1940 fiind amenajată aici prima tabăra de copii. În anii care au urmat, baza turistică a fost construită special pentru acest tip de turism - în special vile bungalow, căsuțe de lemn și de piatră, discoteci. Are o capacitate de cazare de aproximativ 6.000 locuri - în vile, hoteluri, căsuțe de piatră și lemn. Aici se pot trata boli reumatismale degenerative, în stare latentă, stări de slăbiciune, anemie secundară, rahitism etc. Stațiunea găzduiește un modern complex de vacanță pentru tineret, și o tabăra studențească internațională, căreia i se datorează renumele stațiunii. Atmosfera tinerească este întregită de numeroasele manifestări cultural - artistice ce se desfășoară aici, de bazele de agrement moderne, de antrenantele emisiuni transmise de "Radio Vacanță". Hotel Forum pune la dispoziția oamenilor de afaceri și o sala polivalentă, cu o capacitate de circa 300 locuri. Localitatea Costinești da posibilitatea celor care preferă turismul rural și de agrement să se cazeze în cele 4 pensiuni omologate pentru această formă de turism, și anume "Leo", "La Rodica", "Junona Tour", "Ștefania".

Eforie Nord Stațiune cu sezon permanent, integrată orașului Eforie, aflată la extremitatea sud-estică a României(Constanța -Techirghiol), pe fâșia litorală dintre lacul Techirghiol și Marea Neagră, la 6-20 m peste nivelul marii, la 14 km distanță de Municipiul Constanța. Stațiunea și-a început activitatea în 1894, când Eforia Spitalelor Civile din București a construit aici un sanatoriu. A două stațiune a litoralului (că mărime), Eforie Nord este renumită în toată Europa datorită tratamentelor cu factori naturali existenți aici. Vara, dată fiind nebulozitatea redusă, soarele strălucește 10-12 ore pe zi. Factorii de cură naturală sunt climă marina excitantă, apă marii care este clorata, sulfatata, sodică, magnezica, hipotonică (mineralizare medie 15,5 gr), apă sărată a Lacului Techirghiol (grad mediu de mineralizare de 70-80 gr), nămol sapropelic extras de pe fundul lacului, radiație solară și aerosoli salini. Plajele au un nisip fin și sunt amenajate pentru helioterapie și talasoterapie. Pe malul Lacului Techirghiol există un Complex - Sanatoriul Efosan - pentru tratament în aer liber. Acesta este dotat cu instalații pentru împachetări cu nămol rece provenit din lac sau din mare, instalații pentru tratament ginecologic, cabinete pentru efectuarea de tratament cu Gerovital, Boicil și Pell Amar. Există zone delimitate pentru băi în lac. Stațiunea dispune de două baze de tratament (una conectată la rețeaua de hoteluri: Meduză, Delfinul și Steaua de Mare, și cealaltă la Clinică de 120 de locuri a Institutului de Balneofizioterapie și Recuperare Medicală, o unitate specializată a Universității de Medicină și Farmacie din București). Funcționând pe tot parcursul anului, clinicile sunt dotate cu aparatură modernă pentru diagnosticare și tratament. O seară de neuitat, cu specific românesc, puteți petrece la restaurant "Nuntă Zamfirei", care organizează spectacole folclorice, ceremonii de nuntă românească inspirate din tradiții locale. Farmecul marelui parc natural în care este situată stațiunea, frumoasă plajă (3 km lungime și lățime ce ajung la 100 metri), terenurile de sport, piscinele, accesorile pentru activități nautice conferă stațiunii o atmosfera originală. Tot aici s-a inaugurat primul port turistic privat de pe litoralul românesc în golful de pe plajă Belvedere. Investiția în valoare de peste 800.000 euro, este un port pentru nave ușoare de agrement, iahturi de croazieră, veliere și ambarcațiuni sportive. Portul turistic Europa Yacht Club situat în golful artificial al plajei Belona din Eforie Nord ocupă o suprafață de aproximativ 2 hectare, acvatoriul putând adǎposti la cheiuri aproximativ 60 de ambarcațiuni ușoare cu un pescaj maxim de 3 metri.

Eforie Sud Eforie Sud este o stațiune estivală integrată orașului Eforie, aflată în extremitatea sud-estică a României, pe fâșia de litoral cuprinsă între Marea Neagră și Lacul Techirghiol, 6-20 m peste nivelul marii, la 5 km distanță de Eforie Nord și la 19 km distanță de Constanța. Construită la începutul secolului XX, stațiunea a purtat inițial numele de fosta poetă a Reginei Maria a României - Carmen Sylva. Este o stațiune balnoclimaterica a cărei minunată riviera maritimă coboară în trepte succesive spre plajă, lungă de aproximativ 2 km. Fosta stațiune Carmen Sylva deținea primul stabiliment balnear din Dobrogea (1892) iar din 1930 era cea mai importantă baza turistică a litoralului românesc. Se fac simțite brizele de mare și de uscat, cu viteze reduse.Aici existǎ un sanatoriu pentru copii - centrul balnear "Băi Reci" - cu afecțiuni reumatologice, cu regim permanent, care tratează îndeosebi slăbiciunea fizică și rahitismul. Faleză litorală (de la a cărei înălțime de 25-35 m se deschide o splendidă panorama), discotecile, teatrul în aer liber, sunt atracții ale acestei stațiuni ce uimește prin mulțimea florilor sale.

Jupiter - Cap Aurora, La 40 km. de Constanța și la 4 km de Mangalia, Jupiter - Cap Aurora sunt stațiuni climaterice estivale ce s-au dezvoltat în jurul lacului artificial Tismana, între pădurea Comovora și țărmul marii. Jupiter, una dintre stațiunile noi ale litoralului românesc (a fost inaugurată în iulie 1968), dispune de 8.500 locuri de cazare, în hoteluri de 1-2 stele, vile, căsuțe. Această dispune de numeroase restaurante, baruri și cluburi de noapte, camping, cinematograf, teatru, terenuri de tenis și minigolf, bazine de înot, popicărie, ambarcațiuni pe lacul Tismana etc. În lunile de varǎ cerul rămâne în mare parte senin, iar soarele strălucește în medie 10-12 ore. Plajă stațiunii se întinde pe o distanță de 1 km într-un golf pitoresc. Soarele și marea fac că stațiunea Jupiter să fie un loc de vacanță preferat și un loc pentru tratamentul diferitelor afecțiuni. Posibilități multiple de distracție, practicare a sporturilor nautice, excursii în interiorul țării și în străînătate etc.

În continuarea să, pe o lungime de 1 km se întinde stațiunea Cap Aurora, cea mai tânăra și cea mai mică stațiune a litoralului românesc, cu o capacitate de 2.500 de locuri de cazare. Stațiunea atrage nenumărați turiști prin frumusețea peisajului și a hotelurilor sale cu nume de pietre prețioase cum ar fi: Opal, Granat, Onix, Safir, Rubin, Agăț, Cristal, Diamant, cu o arhitectură originală, cu descreșteri volumetrice, până la nivelul plajei. Atrag atenția în aceste stațiuni 2 localuri deosebite: barul Paradis din Jupiter și restaurant Cătunul în Cap Aurora, renumite pentru arhitectură lor specific dobrogeană.

Neptun - Olimp - Aflate la o distanță de 38 km de Constanța și 9 km de Mangalia, cele două stațiuni Neptun și Olimp - se numără printre stațiunile noi ale litoralului, ambele fiind construite după 1972. La o altitudine de 5 - 20 metri, așezate pe pragul de nisip dintre mare și pădurea Comovora, complexul turistic este o oază de liniște și prospețime, o adevărată grădina a litoralului românesc. Caracteristicile definitorii ale acestui complex turistic modern sunt calitatea și elegantă, atât în ceea ce privește confortabilele vile și hoteluri, cât și prin serviciile de alimentație publică pe care le oferă. Așezată între Pădurea Comorova și Lacul Tatlageac, într-o zona cu o vegetație relativ bogată (păduri cu specii de arbori din zone meridionale), Olimp poate fi considerată stațiunea cu cel mai înalt confort hotelier de pe litoralul românesc, remarcându-se prin elegantă arhitectonică a ansamblului hotelier de 3 stele: Amfiteatru, Panoramic, Belverde și grupul de hoteluri purtând denumirile provinciilor românești: Moldova, Transilvania, Oltenia, Muntenia. Stațiunea Neptun, cu o capacitate de cazare de 12.000 locuri, așezată între lacul cu același nume și frumoasă pădure Comovora, poate fi considerată o adevărată grădina a litoralului. Spațiile de cazare sunt hoteluri de 1-3 stele, vile, căsuțe de vacanță și camping. Oferta de agrement pentru turiști este foarte variată: practicarea de sporturi nautice - yole, sky-jet, sky nautic, debarcaderul cu ambarcațiuni pentru plimbări cu barcă sau hidrobicicletele pe cele 2 lacuri din stațiuni, teren de echitație, 5 terenuri de tenis, 3 terenuri de minigolf, bazine (8 bazine în aer liber și 4 bazine acoperite), Bowling Neptun și Bowling Olimp, Grădina de vara Olimp, Grădina de vara Neptun - pentru filme și spectacole în aer liber. De asemenea există cabarete și cluburi, parcuri de distracție. Alături de oferta de agerment deosebit de variată, stațiunea Neptun - Olimp prezintă facilități pentru turismul balnear. Astfel, Complexul balnear Doina (funcționează în regim permanent) este prevăzut și cu o baza de tratament, dotată cu cabinete medicale moderne, săli de masaj, hidroterapie, electroterapie, tratamente cu nămol, saună, sala de gimnastică, piscină acoperită cu apă de mare. În această clinică se tratează reumatismul, afecțiuni ginecologice, spondiloză, artroză etc. Sunt nelipsite procedurile pe baza de nămol din lacul Techirghiol, precum și cele cu Gerovital, Aslavital sau Pell Amar (o soluție injectabilǎ având la bazǎ un extract de nămol de la Baltă Albǎ sau liniment sau gel bazate pe același extract), produse terapeutice românești de renume mondial prevenind imbǎtranirea prematură și regenerând organismul, utilizate în cure de slăbire sau de înfrumusețare. În afară bazei hoteliere, aici există un "sat de vacanță" (căsuțe de vacanță) și două popasuri turistice. Punct de plecare pentru a vizită diferite zone de interes turistic (turul litoralului românesc, excursii în Delta Dunării, excursii la ruinele vechii cetăți Histria, secolul VII i.e.n., podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizează excursii pe litoralul bulgăresc al Marii Negre (Balcik, Albena, Nisipurile de Aur, Varna). Există și un parc dendrologic (cedrii, chiparoși, pini, stejari, tei, mesteceni etc.)

Venus - Așezată între Cap Aurora și Saturn, la 3-20 m deasupra nivelului marii, la 41 km sud de Municipiul Constanța, și pe la 5 km de Mangalia, în jurul unui lac artificial, pe un promotoriu caracterizat prin coborârea în pantă, ce formează un frumos amfiteatru, stațiunea balneoclimaterică sezonieră, care poartă numele zeiței frumuseții, este un loc cochet și elegant, cu o salbă de hoteluri construite într-un arhitectural deosebit, majoritatea purtând nume de fete: Brîndușa, Claudia, Lidia etc. Având o capacitate de cazare de 9.500 locuri de cazare, în hoteluri de 1-3 stele, vile, căsuțe, bungalow-uri și un camping, stațiunea Venus impresionează prin frumusețea grădinilor sale. Că și celelalte stațiuni din constelația litoralului românesc, Venus beneficieaza de brizele marine, de strălucirea soarelui construind un veritabil punct de atracție pentru orice turist dornic de reecrere. Plajă are un nisip fin și acolo izvorăsc ape minerale sulfuroase hipotermale, captate și utilizate pentru dușuri amenajate într-un spațiu anume. Nu lipsesc nici terenurile de sport și discotecile, camping, mai multe restaurante, magazine de dulciuri, cafenele, baruri și cluburi de noapte, un cinematograf în aer liber, terenuri de volei, handbal și minigolf, discoteci, un parc de distracții etc. În partea de sud a stațiunii există un pavilion special amenajat pentru cei care urmează împachetări cu nămol sapropelic și fac băi sulfuroase; tot în partea de sud a stațiunii se află și o importantă crescătorie de cai de rasă. Posibilitățile de petrecere a timpului liber sunt numeroase: practicarea sporturilor nautice (yahting, wind-surfing, hidrobiciclete), excursii pentru vizitarea stațiunilor de pe litoralul românesc al Marii Negre, excursii cu vaporul pe Marea Neagră sau pe Canalul Dunăre- Marea Neagră, excursii în Delta Dunării, la vechea cetate a Histriei (secolul VII i.e.n.), la stațiunea viticolă Murfatlar, la stațiunile de pe litoralul bulgăresc al Mǎrii Negre, partide de călărie etc.

Saturn, Cea mai sudică stațiune sezonieră a litoralului, aflată la o distanță de 43 km de Constanța și 1 km de Mangalia, Saturn este așezată în jurul unui golf liniștit, fiind profilată pe tratamentul afecțiunilor ginecologice și a altor boli asociate, precum și pentru odihnă. Stațiunea beneficieaza de cca. 25 zile însorite pe luna. Apă marii are, în timpul verii, o temperatura medie de 20-25 grade Celsius. Stațiunea dispune de 14.000 locuri de cazare în hoteluri de 1-3 stele, vile, căsuțe și campingul Saturn. Diverselor posbilități de cazare se adaugă restaurantele și barurile, teatrul în aer liber, terenurile de sport, posibilitățile de pescuit și echitație pentru a asigura petrecerea unui sejur deosebit de agreabil. Începând cu sezonul estival al anului 2001, în cadrul Hotelului "Hora" (3 stele) funcționează o baza modernă de tratament, dotată cu instalații tratament și săli de gimnastică.

Techirghiol, Oraș situat în extremitatea sud-esticǎ a Românei (Județul Constanța), pe malul dinspre nord-vest al Lacului Techirghiol (11,6 km pǎtrati), într-o vâlcea înconjurată de mici coline, 15-20 m deasupra nivelului marii, 18 km sud de Municipiul Constanța, nu departe de mare (3 km). Stațiune în sezon permanent. Briza marina se resimte aici mult mai puțîn decât pe țărmul marii, în schimb briza lacului se face simțită din plin. Lacul Techirghiol este renumit pentru apă să sărată (grad de mineralizare: 86gr/litru) și pentru nămolul sapropelic cu efecte extraordinare în tratamentul bolilor. Stațiunea dispune de cinci baze de tratament, un sanatoriu balnear pentru adulți și un altul pentru copiii cu deficiențe motorii (cu regim permanent), un sanatoriu pentru copiii cu afecțiuni reumatismale și rahitism, și o baza de tratament în aer liber pentru ședințe de aerohelioterapie, împachetări cu nămol rece prelevat din lac, urmate de băi în lac. Tratamentul constă în băi calde în cadă sau bazin cu apă sărată pompată din lac, împachetări cu nămol sapropelic cald, inhalații, electroterapie și hidroterapie. Cazarea este asiguratǎ în sanatorii, hoteluri, pavilioane, vile sau locuințe particulare. Dispune de 1.370 de locuri de cazare, din care 1.040 de locuri în cadrul Sanatoriului Balnear și de Recuperare Medicală. Posibilități de petrecere a timpului liber variate: cinematograf, teatru de vara, terenuri de sport, excursii în stațiunile de pe litoralul românesc și bulgăresc, excursii în Delta Dunării, etc.

Mangalia - Aflată la 44 km de Constanța, Mangalia este o stațiune balneoclimaterică permanentă, aflată în extremitatea țării (Județul Constanța), la țărmul Marii Negre, la 0-10 m deasupra nivelului marii. Este situată la aceeași latitudine cu stațiunile mediteraneene Monaco, San Remo și Nișă. Este o așezare de o vârstă cu Tomisul. Cea mai sudică stațiune de pe litoralul Marii Negre, este singurul loc din țară unde iarnă temperatura rămâne peste 0 grade Celsius. Are o climă dulce, asemănătoare cu cea mediteraneeană, ceea ce face că primăvară să sosească mai devreme, iar toamna să întârzie aici mai mult. Mangalia este singură stațiune maritimă care deține izvoare minerale provenite de la izvoare din partea de nord a orașului, din zona plajei dintre stațiunile Saturn și Venus, (sulfuroase, mezotermale, radioactive folosite din antichitatea română). Aici, de asemenea, se găsesc nămolul sulfuros de turbă, care este bogat în minerale și este extras din mlaștinile din nordul orașului (se apreciază cǎ exploatarea acestuia să dureze vreme de 250 de ani), și climă marina bogată în aerosoli salini și radiația solară. Toate acestea au un efect întăritor asupra organismului uman. Stațiunea are două baze de tratament moderne: un hotel la Mangalia (cu peste 500 locuri în camere de două paturi), dotat cu instalații de tratament proprii (patru bazine pentru kinetoterapie cu apă sulfuroasă, o secție pentru electroterapie, două secții pentru hidroterapie, o secție de pneumoterapie, săli de gimnasticǎ medicală și saloane pentru masaj, cabinete de geriatrie, laboratoare pentru analize și investigații, cabinete pentru acupuncturǎ, bazine cu apă de mare încălzită, tratamente cu Boicil, Pell Amar, Alflutop, băi de plante etc.) și un Sanatoriu balnear pentru recuperare. Acesta are numeroase secții, care prin dotarea excelență permit tratament zilnic pentru 500 persoane. Totodată orașul oferă numeroase posibilități de recreere și distracție (discoteci, cine-matografe, biblioteci, terenuri de sport, popicărie, excursii cu vaporul etc.). Aici se găsește unul din cele mai moderne centre de conferințe și reuniuni de afaceri, Centru Român de Afaceri "Marea Neagră". Construit pe ruinele cetății Callatis, centrul îmbină în mod original afacerile cu turismul, la dispoziția clienților fiind hotel "President" (4 stele). Întâlnirile de afaceri sunt organizate în cele trei săli moderne ale acestuia: Sala Belverde, Business Club, Sala Ovidiu. În stațiune se poate practică echitația. Până la granița cu Bulgaria, pentru amatorii de liniște, localitățile "2 Mai" și "Vama Veche" sunt 2 locuri de un pitoresc deosebit, care în ultimii ani au devenit punctul predilect de întâlnire estivală a artiștilor din toată țară. Deși această zona a țării este specificǎ turismului de litoral, localitatea "2 Mai" se remarcă prin cele 20 pensiuni agroturistice, incluse în rețeaua Asociației Naționale a Turismului Rural, Ecologic și Cultural, cu o capacitate de cazare cuprinse între 4 și 32 persoane.

Mamaia - La 3 km nord de Constanța, Mamaia este cea mai mare stațiune din România (6-8 metri altitudine), denumită "Perla Marii Negre", este dezvoltată pe o fâșie de nisip scăldată la răsărit de valurile marii, iar la apus de apă dulce a lacului Sutghiol. Primul stabiliment balnear datează din perioada 1906-1919, în prezent fiind una din cele mai frumoase stațiuni maritime europene. Datorită așezării sale excelente, se simte necontenit suflarea brizelor de zi și de noapte, care bat când dinspre mare, când dinspre lac. În plin sezon, este scăldată în soare 10-12 ore pe zi. Plajă stațiunii, ce poate rivaliza cu celebrele plaje de la Cannes sau Saint Tropez de pe coasta de Azur, este acoperită de un nisip deosebit de fin, întins pe o lungime de 8 km și o lățime de 100-200 metri, permițând helioterapia și talasoterapia. De-a lungul acestei plaje excepționale se înșiră elegante și cochete majoritatea celor 65 de hoteluri, vile și campinguri. Un loc foarte pitoresc îl reprezintă "Satul de Vacanță", situat la intrarea în stațiunea Mamaia, cu cele 31 restaurante ale sale, împodobite în stil rustic, conform regiunii pe care o reprezintă fiecare și oferind din bucătăria respectivei regiuni. Stațiunea beneficiază de o mulțime de restaurante, grǎdini, baruri și cluburi de noapte, cofetării, alimentare, cinematografe, discoteci, parcuri de distracții, terenuri de sport, minigolf , popicǎrii, teatru în aer liber etc. Aici turiștii pot încerca ridicarile cu parașuta, scufundări, sau windsurfing. Teatrul de vara din Mamaia găzduiește în fiecare vara "Festivalul muzicii ușoare românești Mamaia". Tot aici funcționează din anul 1966 un post de radio local, "Radio Vacanță", care, în intervalul mai-octombrie, difuzează emisiuni de divertisment și programe în 5 limbi (română, engleză, franceză, germană și rusă). Programele sunt recepționate în toate stațiunile de pe litoralul românesc. Lacul Sutghiol oferă posibilitatea practicării sporturilor nautice (schi nautic, yachting, surfing etc.) sau plimbări cu vaporașul până la "Insula lui Ovidiu", locul unde se spune că s-ar află mormântul poetului exilat. Există posibilități de pescuit pe lacul Mamaia. Se pot vizită de asemenea Delfinariul și Planetariul din Mamaia. Tot aici, turiștii de pe litoral se pot plimbă cu telegondola. Plimbarea este la 50 metri deasupra pământului iar traseul are o lungime de 2,2 kilometri, pe distanță dintre Hotelul Perla și piață de la Cazinoul din Mamaia. Telegondola funcționează pe principiul unei telecabine și dispune de 18 cabine, cu o capacitate de 6 locuri fiecare. Poate transporta 1.500 de oameni pe ora, cu o viteză de 5 metri pe secundă. Din telegondola turiștii pot admira plajă și marea, dar și priveliștea deosebită a lacului Sutghiol. Inedit în Mamaia este Aqua Magic, primul parc de distracții acvatic din România. Parcul este situat la intrare în Mamaia, pe o suprafață de 2 hectare. Una dintre atracțiile stațiuni este Școală de Samba "Undias de Tijuca", unde, în fiecare seară trupa de samba cânta și dansează pe scenă ridicată pe esplanada de la Cazino.

Concluzie: Putem spune că serviciul de agrement - divertisment din județul Constanța, s-a diversificat foarte mult în ultimii ani prin apariția de noi unități de agrement, inedite în țară. Toate stațiunile oferă condiții prielnice calitative și cantitative de petrecere a timpului liber. Cu cât oferta de prestații este mai mare cu atît riscul pierderii clientelei scade. Pentru această trebuie să se modernizeze și diversifice infrastructură turistică.

JUDEȚUL CONSTANȚA, STRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI MODERNIZARE ALE OFERTEI TURISTICE

Este cunoscut faptul că unul din motivele care îl determina pe turist să se orienteze spre stațiunile turistice cu o activitate pronunțat sezonieră este dorința acestora de a-și petrece vacanță în condiții favorabile de ambianța climaterică și meteorologică. Ori, se cunosc care sunt condițiile zonei de litoral în lunile de vara, cărora se adaugă plajă și apă marii. Este evident că acestea sunt elementele determinante în specificul sezonier al activității turistice de pe litoral. Activitatea turistică în extrasezon este mai redusă, funcționând o mică parte din capacitatea de cazare, majoritatea unităților fiind închise și conservate până la redeschiderea sezonului următor. Se poate constată că întreagă activitate turistică a litoralului românesc al Marii Negre este concentrat într-un singur sezon, limitat că durata la perioada iunie-septembrie. Lipsa unui flux turistic în extrasezon influențează negativ prin lipsa încasărilor din turism, pe de-o parte, iar pe de altă parte, prin sporirea cheltuielilor pentru întreținere și reparații. Pentru amortizarea investițiilor făcute, pentru recupararea cheltuielilor, prelungirea sezonului estival ar fi soluția cea mai optimă. Prin lărgirea bazei de tratament, având în vedere posibilitățile oferite de resursele naturale de nămol, săruri, aerosoli de mare, și prin crearea unor spații de încălzire noi, a unor baze de agrement moderne, o mare parte dintre turiștii potențiali ar opta pentru litoralul Marii Negre la Constanța. De asemenea, prin crearea de spații încălzite sub formă unor săli polivalente, piscine acoperite și amenajate cu solarii, săli de sport sau gimnastică medicală, ar fi atrasă și populația din localitățile apropiate pentru a petrece sfârșitul de săptămâna, având în vedere reducerea săptămânii de lucru. Cu un efort mai eficient s-ar putea organiza manifestări culturale sau științifice cu participări din țară sau din străînătate. Dacă vorbim de perioada de extrasezon nu putem vorbi de mare și plajă, în schimb se poate vorbi de valorificarea în condiții optime a nămolului, apelor minerale, aerosolilor marini, într-un cuvânt, a posibilităților de tratament balnear.

O altă propunere de valorificare optimă a potențialului turistic din Constanța,este sporirea gradului de atractivitate a obiectivelor turistice. Sporirea gradului de atractivitate se poate realiza, pe de-o parte printr-o valorificare cât mai completă a condițiilor și factorilor naturali specifici zonei marine (apele minerale, nămolul sapropelic) și în perioada de extrasezon, iar pe de altă parte, printr-o valorificare mai mare a resurselor turistice antropice, deci a turismului cultural din această zona. Tratamentul balnear este considerat o formă superioară de valorificare a factorilor naturali, determinată de efectul profilactic curativ al litoralului Marii Negre. Astfel, putem vorbi de apă marii, nămolul sapropelic puternic mineralizat și izvoarele de la Mangalia, care conțîn ape sulfuroase, bicarbonate, sodice, calcice și mezotermale, toate acestea atribuind litoralului românesc importante calități terapeutice și de tratament. Având în vedere toate acestea, și că tendința pe plan mondial este de a înlocui tratamentele medicale cu cele medico-naturiste, ar trebui înființate mai multe baze de tratament, care să fie cu încălzire pe timp de iarnă, astfel încât ele să poată funcționa tot timpul anului. Acestea s-ar putea dota cu solarii portative pentru folosirea lor în camera, contra cost; s-ar putea organiza un centru de înfrumusețare folosind tratamente cu nămoluri naturale și produse cosmetice de tipul Gerovital sau Pel-Amar; pentru persoanele cu sechele de accidente și afecțiuni ale coloanei vertrebale s-ar putea organiza tratamente cu ajutorul echitației și dansului, stațiunea Mangalia oferă cadru prielnic pentru această deoarece dispune de un puternic centru hipic; lansarea de sejururi pentru tratamentul obezității; crearea premiselor necesare pentru îmbutelierea apelor minerale de la Mangalia, care prin calitățile sale terapeutice le egalează pe cele de la Olănești (izvorul nr. Ar trebui amenajate și plajele de la Nuntași (din apropierea cetății Histria), unde se află lacul Nuntași cu nămol terapeutic, și dezvoltarea bazei de tratament - agrement din această zona. În ceea ce privește turismul cultural din această zona, ar trebui diversificată oferta turistică, prin crearea de trasee cultural - turistice diversificate, ar trebui amenajate pentru circuite turistice acele resurse naturale sau antropice care nu sunt puse în trasee turistice așa cum sunt unele peșteri din Constanța. De asemenea, ar trebui diversificată oferta de agrement în zonele cu resurse turistice, (Cetatea Histria) prin înființarea de restaurante sau diversificarea serviciilor turistice prin organizarea de excursii organizate cu ghizi turistici, construcții de cabane, etc. Factorii naturali și întreg patrimoniul cultural contribuie în cea mai mare măsură la atragerea clientelei, care trebuie în continuare menținută și dezvoltată. Sporire gardului de atractivitate a obiectivelor turistice se poate mari, țînând cont de formele moderne și diversificate ale tratamentului balnear, de condițiile și factori naturali specifici zonei litoralului Marii Negre, de sporirea gamei de acțiuni recreative, satisfacerea gusturilor și preferințelor turiștilor români și străini.

O altă propunere de diversificare a ofertei turistice existente este organizarea de târguri, expoziții, congrese în stațiunile de pe litoralul Marii Negre, în perioada de extrasezon. Organizarea de congrese ar conduce la atragerea unui număr important de clienți pretențioși care percep sejurul că o formă de a fi favorizați și motivați. Tipurile de maifestari sunt foarte variate. Se mai poate organiza târguri și saloane-expoziții, lansări de produse în holurile hotelurilor sau în săli de spectacole, iar aceste acțiuni conduc la atragera unui număr mare de clienți-vizitatori, precum și a unui număr mare de organizatori, care devin toți clienții hotelurilor.

Un alt perimetru ce trebuie urmărit pentru dezvoltarea turismului, este cǎ serviciile prestate în domeniul turismului să fie calitativ - superioare. Personalul din bazele de tratament balneo-climateric, dar și din hoteluri, restaurante, cluburi, baze de agrement trebuie să îndeplinească toate calitățile necesare locului de muncă, și astfel se vor putea oferi servicii de calitate. Serviciile calitative, eficiente, civilizate se pot realiza numai de către angajații capabili, subtili, buni psihologi. Aceștia au sarcina de a se ocupă, încă din prima clipă a sosirii și până la plecare, de toți cei care le solicită atenția. Trebuie să se aibă în vedere pregătirea unității din punct de vedere gospodăresc, să fie dotat la nivelul cerut de criteriile de clasificare ale fiecărei unității; modernizarea permanentă a întregii infrastructuri turistice și găsirea celor mai adecvate soluții în funcție de specificul fiecărei unități astfel încât turiștii când revin în unitatea respectivă să găsească întotdeauna ceva nou, dovadă a grijii deosebite acordată clienților; adaptarea serviciilor la obiceiurile alimentare ale turiștilor în funcție de naționalitate, vârstă, religie și scopul sejurului.

Consiliul Județean Constanța propune următorul proiectul referitor la construirea unui sat turistic tipic dobrogean pe malul Dunării, în zona Ostrov,prin crearea de case tradiționale dobrogene cât și a 1-2 hanuri turistice, înființarea de ateliere meșteșugărești, înființarea unei microferme de animale care să asigure necesarul de hrană, amenajarea unei zone de agrement pe malul Dunării, amenajarea și introducerea în circuitul turistic a Cetății Vicina de pe insula Păcuiul lui Soare, precum și reabilitarea portului turistic Ostrov.

Primăriile orașelor Basarabi, Medgidia și Ostrov propun proiectul turistic Drumul vinului în județul Constanța (dezvoltarea turismului vitivinicol) prin: amenajarea de săli de degustare la standarde internaționale în pincipalele crame dobrogene Murfatlar, Medgidia, Ostrovit, lucrări de reamenajare a Muzeului viei și vinului de la Murfatlar, modernizare cramelor.

Realizarea traselui turistic Constanța-Ostrov (Constanța - Basarabi - Adamclisi - Ion Corvin - Alimanu) este o altă propunere de proiect care are în vedere refacerea și restaurarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie și a Edificiului Român cu Mozaic, introducerea în circuitul turistic al asamblului rupestru paleocrestin de la Basarabi, restaurarea Complexului muzeal de la Adamclisi, înființarea unui sat pescăresc în Dunareni (de interes turistic - cu toate utilitățile pentru agrement) .

Ar trebui modernizatǎ și dezvoltatǎ calea de transport, astfel ar trebui să se termine de construit cât mai repede autostrada "soarelui" București - Constanța pentru că turiștii să poată avea acces rapid și direct pe litoralul romnaesc. O altă propunere ar fi mărirea aeroportului internațional Mihail Kogălniceanu, pentru că el să poate primi aeronave cu capacitate mare de transport pentru turisii care vin aici.

O propunere de dezvoltare a circulației turistice este crearea de spații de cazare tampon. Se constată din practică necesitatea suplimentării numărului de locuri în spațiile de campare. Această face că ele să fie lărgite în limita posibilităților și datorită aglomerării foarte mari are loc degradarea foarte mare a mediului prin volumul mare de deșeuri și gunoaie sau a proastei circulații a aerului marin în interiorul campingului.De aceea, în vârf de sezon trebuiesc amenajate pentru campare unele porțiuni de plaje nefolosite dintre stațiuni. Astfel de amenajări se pot face pe toată lungimea coastei marine de la Costinești până la 2 Mai unde există spații mai mici sau mai mari de plajă care stau nefolosite.

Un alt aspect care nu trebuie neglijat în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii existente se referă la posibilitățile de supraveghere a copiilor. În ultimii ani, numărul turiștilor care vin pe litoral cu întrega familie a crescut. În timpul zilei părinții au posibilitatea să-și supravegheze copiii mergând împreună la plajă, dar seară locurile de distracție pentru adulți exclud prezența copiilor. De aceea ar trebui înființate, în fiecare stațiune de pe litoralul nostru locuri de supraveghere și de joacă pentru copii - grădinițe de copii. Pentru turiștii străini s-ar putea înființa Kindergarden cu personal calificat poliglot.

Pentru că litoralul românesc să fie mai competitiv pe piață turistică internațională, să se ridice la standardele europene și mondiale, și să fie la concurență cu marile centre turistice de litoral din Europa, o soluție ar fi terminarea proiectului "stațiunea Europa", care prevede unirea tuturor stațiunilor de pe litoralul românesc într-una singură, care să se întindă pe tot litoralul românesc.

O altă propunere este construirea de restaurante cât mai originale așa cum este restaurantul plutitor, legat de malul marii printr-o punte mobilă, construit pe principiul unei carene de vas. O altă formă de restaurant este cel acvatic, construit la o distanță mică de mal, la o adîncime nu foarte mare, cu pereți tarnsparenti care să ofere turiștilor un peisaj subacvatic, completat cu un program special, și cu specialități pescărești. De asemenea, pentru perioada de extrasezon, ar putea fi construite piscine, care să producă senzația de natural al marii, care să producă aerosoli marini,cu apă adusă din mare și încălzită cu personal calificat ( instructori de înot) iar soarele poate fi înlocuit cu raze infraroșii sau ultraviolete.

Prin măsuri economico-organizatorice luate de Ministerul Turismului și Construcțiilor, poate întări și dezvoltă infrastructură, poate spori gradul de atractivitate a ofertei turistice, se pot diversifică serviciile, venind astfel în întâmpinarea gusturilor și preferințelor diferitelor segmente de turiști. Dacă luăm în considerație competitivitatea turistică pe plan mondial sau european, atunci este necesar să facem eforturi pentru a oferi tot ce este mai nou, mai plăcut și mai atractiv,să-l obligăm pe turist să aleagă litoralul românesc, să putem atrage acel segment de turiști cu venituri și implicit cu pretenții mai mari, cu alte cuvinte să fim mai competitivi.

PROMOVARE A POTENȚIALULUI TURISTIC pentru Constanța :

Termenul strategie are că origine domeniul militar. Inițial, strategia avea că scop crearea și punerea în aplicare a unui plan al unei bătălii, pentru a câștigă un război, respectiv o componentă a științei militare ce privește conduită generală în război și organizarea apărării unei țări. O definiție a strategiei, utilizată în marketing este următoarea[1]: "ansamblul mijloacelor interdependente utilizate pentru realizarea obiectivelor politicii comerciale". Strategia reprezintă direcția și scopul unei organizații, pe termen lung, obțînându-se avantaje pentru organizație, prin configurarea resurselor într-un mediu schimbător, pentru a întâmpină nevoile piețelor și așteptărilor acționarilor. Artă unei strategii constă în a caută, în fiecare dintre domeniile de activitate în care organizația este prezența, construirea unui avantaj concurențial determinat, decisiv, durabil și care să poată fi aparat. Există numeroase puncte de vedere privind strategia, această fiind considerată, direcția către care se îndreaptă o organizație, în vederea atingerii/îndeplinii propriului scop, ansamblul obiectivelor majore ale organizației, pe termen lung, principalele modalități de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obținerii avantajului competitiv.

După 1999 odata cu accesul la internet turiștii zilelor noastre, ale economiei de piață, au devenit mai bine informați, mai bine pregătiți profesional, mai exigenți, cu o bogată cultură generală, cu experiență în aprecierea serviciilor, neimpresionati de vorbele amabile spuse la întâmplare, fără un real suport calitativ. Personalul din societatea turistică ce vine în contact cu turiștii trebuie să descopere la fiecare client, în funcție de caracteristicile de manifestare ale acestuia - ce fel de servicii, ce fel de preparate îl interesează în mod deosebit, ce preferințe are clientul respectiv. Serviciile calitative, civilizate și eficiente, se pot realiza numai cu angajați capabili, subtili, buni psihologi, care știu să-și pună în valoare măiestria profesională prin adaptarea comportamentului lor la situațiile particulare create de diferitele tipuri de clienți. În prezent, se impune mai mult că oricînd că toți lucrătorii din sfera serviciilor turistice, să-și ridice necontenit calificarea profesională, să învețe dacă vor să aibă satisfacția unei depline afirmări, atât pentru societatea comercială, precum și pentru sine. Societățile comerciale de prestări servicii turistice trebuie în permanentă să-și facă publicitate prin diferite forme (TV, radio, presă, afișe), despre bună calitate a serviciilor prestate și în funcție de parametrii redactați mai sus, să contribuie la realizarea unor filme documentare cu privire la modul de servire, oferta de cazare, patrimoniul cultural din zona, care poate fi vizitat de către turiști, publicitate privind datele organizării de târguri, seminarii, etc.

Trebuiesc făcute acțiuni promoționale pentru perioadele de extrasezon, care să se adreseze unui anumit segment de piață, și anume pentru colectivitățile care nu suportă soarele din lunile iulie și august dar le sunt necesari aerosolii marini. Perioada lunilor mai, septembrie și octombrie este ideală pentru această categorie de turiști.

O propunere interesantă pentru promovarea ofertei turistice a litoralului românesc este înființarea unui birou de marketing și promovare a litoralului românesc. Deoarece a fost închis ONT Litoral, care se ocupă și cu promovarea litoralului românesc, infiitarea unei astfel de organizații ar fi necesară, deoarece ar reprezenta imaginea litoralului nostru atât în țară cât și în afară. Biroul ar trebui să aibă oameni competenți, experți în domeniul marketingului, care să promoveze imaginea noastră la nivel internațional , într-un mod cât mai competitiv față de cei din afară. Firmele care se înscriu că să-și promoveze produsele și serviciile turistice la acest birou trebuie să dea o anumită cota pe an din venitul lor.

Pentru atragerea turiștilor și dezvoltarea turismului românesc pe litoralul Marii Negre, trebuie să se recurgă la multă publicitate, atât pe plan național cât și pe plan internationl, să se organizeze, în condiții alese, congrese, târguri, expoziții, la care să prticipe oameni de afaceri, politicieni, turiști.

Ar trebui de asemenea să se pună mai mult accent pe turismul cultural din această zona, având în vedere că aici se află cele mai vechi vestigii arheologice (cetatea Histria, Tomis, Callatis), din istoria noastră. Astfel, Consiliul Județean Constanța are o propunere de proiect, înaintată Autoritii Naționale pentru Turism, privind realizarea traseului turistic: Cernavodă -Capidava-Topalu-Hârșova prin restaurarea cetății Capidava și amenajarea unui muzeu, amenajarea unui punct de agrement nautic la Capidava, refacerea muzeului Dinu și Sevasta Vintilă din Topalu, reabilitatrea și amenajarea Cetății Carsium și a Muzeului de istorie Carsium, amenajarea pe malul Dunării a unui ponton pentru ambarcațiuni mici și includerea lui într-un circuit de croazieră Dunăre-Canal-Marea Neagră. Pe lângă dezvoltarea bazelor de agrement din jurul acestor resurse turistice, ele ar trebui promovate mai mult prin documentare, pliante, presă, afișe, etc. astfel încât să determine o valorificare la maxim a potențialului turistic al litoralului. De asemenea ar trebui găsite, promovate și valorificate tradițiile și creațiile populare specifice Dobrogei, care ar conduce la captarea atenției potențialilor turiști români și străini.

Conform raportului de activitate al Direcției Comerț, Turism, Servicii Publice prin Serviciul de Turism - Agroturism și compartimentul de Comerț și Servicii Publice, în perioada iunie- decembrie 2006, s-au luat următoarele măsuri concrete de acțiune :

Promovarea ofertei turistice a județului Constanța , pe plan național și internațional prin : crearea unei imagini turistice și pozitive și concrete a României pe piețele turistice externe, recâștigarea și dezvoltarea piețelor emitente tradiționale sau a altor piețe ne-tradiționale pe litoralul românesc, îmbunătățirea imaginii produsului turistic județean, valorificarea potențialului turistic natural, a patrimoniului cultural - istoric și religios al județului Constanța, a tradițiilor folclorice locale, creșterea activității formelor de turism consacrate pe litoralul românesc - odihnă și recreere, cură balneară, introducera în circuitul turistic a noi arii și valori turistice din județul Constanța, diversificarea ofertei de agrement, atragerea unui număr sporit de turiști români și străini în județul Constanța. În acest sens Direcția de Comerț, Turism și Servicii Publice s-a axat pe desfășurarea următoarelor activități: Editarea și distribuirea de materiale de promovare a potențialului turistic al județului Constanța, tipărite și imprimate pe suport magnetic ( CD-uri și DVD-uri de prezentare generală și pe fiecare obiectiv în parte ) în varianta bilingvă pe tematici distincte - istoric, cultural, religios. Actualizarea în cadrul web site-ului oficial al Consiliului Județean Constanța a paginii web de promovare a ofertei turistice a județului. În acest sens s-a dorit și realizat facilitarea accesului informațional al potențialilor vizitatori externi și naționali ai judetuului Constanța.

Actualizarea bazei de date existența cuprinzând potențialul turistic județean.Cu privire la acest aspect au fost demarate de către echipe desemnate de conducerea direcției acțiuni de inventariere a tuturor unităților turistice ( de cazare și alimentație publică ), baze de tratament , baze sportive, parcuri de distracții, centre de agrement , cinematografe, teatre, obiective și puncte de atracție turistică din județ, în Constanța , Stațiunea Mamaia, Eforie Nord și Eforie Sud, în vederea constituirii unui portofoliu de informații complete pentru turiști, vizitatori și potențiali interesați precum și pentru realizarea de către Consiliul Județean Constanța în premieră a unui ghid turistic actualizat virtual.

Participarea la târgurile de turism interne și internaționale , în vederea promovării potențialului turistic al județului Constanța, a produselor turistice consacrate și cu caracter specific . S-a urmărit în principal informarea corectă și calitativă a potentialilorvizitatori externi asupra posibilităților de petrecere a vacanțelor și a timpului liber din cadrul sejurului acestora pe litoralul românesc, prin exploatarea a noi circuite turistice cu valențe naturale, cultural - istorice și religioase.

Inițierea de proiecte privind modernizarea obiectivelor turistice, reabilitarea zonelor, monumentelor, clădirilor de interes turistic și modernizarea infrastructurii fizice prin :

Semnalizarea principalelor obiective turistice prin indicatoare de prezentare și de orientare turistică. Actinile au avut că scop facilitarea accesului turiștilor străini și români la obiectivele turistice precum și creșterea gradului de atractivitate a unor produse turistice consacrate și specifice din județul Constanța. Finalizarea acțiunilor de reabilitare și modernizare a tuturor grupurilor sanitare din incinta obiectivelor turistice de pe rază județului Constanța; finalizarea activităților de modernizare a spațiilor de alimentație publică din vecinătatea muzeelor de la Histria și Adamclisi;continuarea acțiunilor de amnajare a zonelor cu potențial cinegetic, etnografic, istoric și peisagistic deosebit. Inițierea și implementarea de proiecte în vederea reintroducerii în circuitul turistic al unor obiective cu valențe cultural-istoric și religioase unice ,îmbunătățirea calității serviciilor publice și turistice oferite vizitatorilor , dezvoltarea turismului în județ, cu efecte directe în stimularea dezvoltării economico-sociale locale.În acest scop, au fost elaborate de către reprezentanții direcției propuneri de proiecte privind: Înființarea unei rețele de 16 centre de informare turistică în stațiunile de pe litoralul Marii Negre și municipiul Constanța,câte unl în fiecare stațiune și două în municipiul Constanța, precum și a 50 de puncte info-touch". Turismul Religios în Dobrogea . Proiectul propune semnalizarea corespunzătoare prin imtermediul plăcuțelor indicatoare bilingve a următoarelor obiective: Mănăstirea Sf. Maria din Techirghiol, Mănăstirea Sf. Elena de la Mare din Costinești, Mănăstirea Dervent din comună Ostrov, Mănăstirea Casian din comună Grădina.La toate acesteobiective se va reface și se va îmbunătăți sistemul de iluminat (montarea de proiectare), se vor moderniza grupurile sanitare existente și se vor amplasa toalete ecologice acolo unde nu sunt posibilități de acces.Se vor reabilita căile de acces (dale,borduri) către Izvorul lui Eminescu la Peștera Sf. Andrei, se va ecologiza izvorul,se vor monta bănci, corpuri de iluminat, panouri, alte facilitatituristice . Se va realiza o viziune unitară a amenajărilor peisagistice în jurul obictivelor menționate. Au fost deja demarate studiile de fezabilitate ce vor fi realizate de Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Turism, București. Menținera și promovarea unor raporturi sau relații durabile de colaborare între Consiliul Județean Constanța și Consiliile locale din județ. Măsură vine în întâmpinarea și identificarea nevoilor locale, dezvoltarea turismului, promovarea necesității de reabilitare a unor zone turistice , istorice sau arhitecturale , devoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale.

CONCLUZII despre Constanța

Așezat în extremitatea de sud-est a țării, între Dunăre și Marea Neagră, județul Constanța, care reprezintă fereastră spre mare a țării, este ușor accesibil, pe toate căile de transport, inclusiv cel maritim, și, de asemenea Constanța are legături directe cu toate orașele importante ale țării, accesul pe litoralul românesc fiind foarte ușor pentru turiști. Însă, pentru modernizarea și dezvoltarea cailor de transport s-ar putea lua unele măsuri cum ar fi mărirea aeroportului de la Kogălniceanu, pentru că el să poată primi aeronave cu capacitate mare de transport pentru turisii care vin aici, terminarea autostrăzii București - Constanța cât mai repede, pentru că turiștii să poată avea acces rapid și direct pe litoralul romnaesc.

Acest teritoriu a început să se dezvolte după anul 1950 când au început să se creeze condiții pentru dezvoltarea zonei de litoral a țării. Atfel, cea mai veche provincie a țării este astăzi printre cele mai dezvoltate puncte economice ale țării, fiind principala baza turistică a României.

Din punct de vedere economico-social, Constanța este al doilea oraș al țării, după capitală țării noastre, că dezvoltare și număr de locuitori. Economia județului Constanța este diversificată, în toate domeniile de activitate, proponderent agricolă însă, prin ieșirea la Marea Neagră, județul Constanța este are o baza turistică foarte dezvoltată, concentrând circa 43% din capacitatea de cazare a țării.

Relieful județului Constanța este format dintr-un podiș tabular, înconjurat de apele Dunării, în partea de nord, sud și vest și de apele Marii Negre, în partea de est. Valorificarea turistică cea mai mare o are zona de litoral. Solurile județului Constanța sunt specifice numai pentru această zonă, datorită așezării geografice și reliefului de aici. O mare valorificare turistică aici o au apele mineralizate, care atrag mii de turiști pentru tratament. Datorită caracterului continental secetos al climei, în Constanța se înregistrează temperaturile cele mai ridicate din țară și timpul este în cea mai mare parte a verii senin, ceea ce influențează pozitiv valorificarea litoralului românesc în timpul verii. Caracteristic pentru rețeaua de ape din județul Constanța este lipsa apelor curgătoare din interiorul județului, acestea fiind reprezentate de pâraie cu debite reduse, însă prezența apelor se face simțită din plin în jurul județului prin Delta Dunării și Marea Neagră. Alături de apele Marii Negre, care reprezintă cea mai importantă resursă turistică a județului, mai sunt valorificate turistic și apele minerale și lacurile din interiorul județului unde se găsește nămol terapeutic. Județul Constanța prezintă un înveliș de vegetație și fauna format pe un colorit foarte variat. Caracteristic vegetației de aici, cu influențe pontice premarine și mediteraneene, este învelișul de stepă unde întrepătrunde învelișul de silvostepă și pădure. Aici se întâlnesc unele specii de flora mediteraneene, specifice acestei zone. În ceea ce privește fauna, se poate spune că această este foarte variată, aici trăind toate speciile de fauna, mamifere, răzătoare, păsări, pești. Specific județului Constanța este existența unor specii de pești, relicve din vechea mare sarmatică, printre care se numără și binecunoscuții pești de icre negre. Referitor la rezervațiile naturale din județul Constanța, ele impresionează prin frumusețea peisajului și prin curiozitățile de flora și fauna existente aici. Cele mai multe din rezervații sunt incluse în diferite circuite turistice, ele atrăgând prin coloritul lor deosebit, astfel vegetația, flora și fauna de aici aduc un plus la valorificarea turistică a acestui județ.

Resursele antropice existente în acest județ, sunt foarte numeroase, variate și valoroase. O parte din ele sunt cele mai vechi resurse antropice găsite pe teritoriul țării noastre, de aceea, aceste resurse duc la o dezvoltare foarte mare a turismului cultural din această zona, deci la o valorificare a potențialului turistic al județul Constanța mai mare.

În ceea ce privește traseele turistice, acestea au un potențial turistic foarte mare, deci valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a potențialului turistic al județului Constanța. Însă ar trebui diversificate unele trasee turistice care să acopere tot teritoriul județului, și amenajarea acestor trasee pentru turiști.

Se observă că serviciile de cazare din județul Constanța s-au dezvoltat și diversificat, ceea ce înseamnă și dezvoltarea unei baze tehnico-materiale de cazare adecvate, cu dotări corespunzătoare, care oferă turiștilor condiții optime și îndeplinesc după caz și alte funcții. Însă serviciul de cazare este dependent de calificarea personalului, de prestanța acestora, de organizarea muncii în unitățile hoteliere. În acest context, insuficientă spațiilor de cazare, echiparea lor necorespunzătoare, neconcordanță între nivelul confortului oferit și exigențele turiștilor, că și numărul mic al lucrătorilor sau slabă lor pregătire influențează negativ calitatea prestației turistice și, prin intermediul acesteia, dimensiunile circulației turistice și posibilitățile de valorificare a patrimoniului.

Dezvoltarea rețelei de alimentație publică, modernizarea și diversificarea acesteia, creșterea ponderii producției proprii, ridicarea nivelului calitativ al servirii sunt câteva din coordonatele care se adaugă la atragerea potențialilor turiști pe litoralul Marii Negre.

Putem spune că serviciul de agrement - divertisment din județul Constanța, s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani prin apariția de noi unități de agrement, inedite în țară. Toate stațiunile oferă condiții prielnice calitative și cantitative de petrecere a timpului liber.

Cu cât oferta de prestații este mai mare cu atât riscul pierderii clientelei scade. Pentru această trebuie să se modernizeze și diversifice infrastructură turistică.

Se poate aprecia o creștere a circulației turistice ce se manifestă în toate stațiunile de pe litoralul românesc, crescând totodată numărul turiștilor străini sosiți pe litoralul nostru, ceea ce demonstrează o creștere a competitivității turistice a litoralului românesc pe plan intrenational. Creșterea circulației turistice, precum și modificările în stuctura a acesteia sunt însoțite de evoluția corespunzătoare a infrastructurii. Toată această dezvoltare a circulației turistice, a infrastructurii, a serviciilor duce în primul rând la dezvoltarea turismului românesc.

Prin măsuri economico - organizatorice luate de Ministerul Turismului și Construcțiilor, se poate întări și dezvoltă infrastructură, poate spori gradul de atractivitate a ofertei turistice, se pot diversifică serviciile, venind astfel în întâmpinarea gusturilor și preferințelor diferitelor segmente de turiști. Dacă luăm în considerație competitivitatea turistică pe plan mondial sau european, atunci este necesar să facem eforturi pentru a oferi tot ce este mai nou, mai plăcut și mai atractiv,să-l obligăm pe turist să aleagă litoralul românesc, să putem atrage acel segment de turiști cu venituri și implicit cu pretenții mai mari, cu alte cuvinte să fim mai competitivi.

GPS1.RO are produse pe stoc, monitorizare GPS, google gps location, waze gps, truck GPS, google street view, facebook monitorizare gps auto, România, livrare, stoc, transoprt, aplicație telefon, android, IOS, de vânzare, preț , cât costă, abonament , cumpără , vinde, prețuri, costuri, contract, plata, plătit , achiziționat, ieftin, for sale, in stock, price, cost, buy, recenzii clienți, costumer review .

Utilizare multiplă

Transport Persoane

monitorizare gps transport persoane

Curierat

monitorizare gps curierat livrari

Prestări Servicii

monitorizare gps prestări servicii

Orice Autovehicul

gps tracking all vehicles
WhatsApp